| Valer Dorneanu |
– președinte |
| Marian Enache |
– judecător |
| Petre Lăzăroiu |
– judecător |
| Mircea Ștefan Minea |
– judecător |
| Daniel Marius Morar |
– judecător |
| Mona-Maria Pivniceru |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Simona-Maya Teodoroiu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Andreea Costin |
– magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 și alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Cezar Cătălin Marin în Dosarul nr. 87/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 858D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorul excepției de neconstituționalitate a depus o serie de note scrise însoțite de înscrisuri în susținerea admiterii acesteia. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 1.274 din 29 septembrie 2011. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 87/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244 alin. 1 pct. 2 și alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost invocată de Cezar Cătălin Marin într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care s-a menținut măsura suspendării judecării cauzei. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât judecătorul poate dispune abuziv suspendarea unui dosar civil ce are ca obiect drepturi salariale, pe motiv că există o urmărire penală in rem sau in personam, fără să țină cont de reglementările internaționale obligatorii din domeniul muncii. În acest sens, arată că urmărirea penală se desfășoară de către procuror, care nu îndeplinește criteriile de independență ale judecătorului, iar posibilitatea părții de a beneficia de repunerea pe rol și judecarea într-un termen rezonabil a cauzei sale depinde de momentul la care procurorul adoptă o soluție în dosarul penal de care se presupune că depinde soluționarea litigiului civil. Așadar, partea care își cere drepturile salariale în fața instanței este lăsată la liberul arbitru al unui procuror, fiind astfel lipsită de drepturile sale salariale pe o perioadă nedeterminată și de dreptul la un nivel de trai corespunzător muncii prestate. În acest fel, partea este discriminată, prin prisma cetățeniei europene, în sensul că salariile sale, achitate din bugetul Uniunii Europene, în realitate nu ajung la salariat. … 7.Se mai arată că orice litigiu de muncă trebuie să respecte principiul celerității reglementat de art. 271 coroborat cu art. 276 din Codul muncii, precum și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. …
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 2 și alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: +
Articolul 244(1)Instanța poate suspenda judecata[…]2.când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea. … (2)Suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă. … 15.Dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din titlul V din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, potrivit cărora „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale criticate. … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 22 privind dreptul la securitatea socială și art. 23 privind dreptul la muncă din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 21 privind nediscriminarea și art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.274 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 19 decembrie 2011, a reținut că art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 reglementează unul dintre cazurile de suspendare facultativă a judecății procesului civil atunci când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să soluționeze cauza. Curtea a mai statuat că sfera de apreciere a judecătorului este circumscrisă numai la situațiile în care există o soluție de începere a urmăririi penale – criteriu clar și obiectiv. Textul evocă ipoteza când acțiunea civilă este sau devine dependentă de soluția ce s-ar da în acțiunea penală. … 18.De asemenea, reiterând jurisprudența sa, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că suspendarea cauzei, în ipotezele prevăzute de art. 244 din Codul de procedură civilă, nu încalcă art. 21 din Constituție și este de natură să preîntâmpine situațiile în care instanțele judecătorești ar pronunța hotărâri contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilității raporturilor juridice existente între părți. Pe de altă parte, având posibilitatea de a aprecia oportunitatea suspendării cursului judecății, instanța este chemată să cenzureze toate acele cazuri care ar putea constitui pretext pentru tergiversarea judecății. Prin urmare, lăsarea măsurii suspendării la aprecierea judecătorului este menită să îi permită acestuia să își exercite rolul activ, sancționând eventualele tentative de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, incontestabil mai eficient decât în situația în care suspendarea ar avea caracter imperativ. … 19.Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă care prevăd posibilitatea suspendării cauzei atunci când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care „ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea“ sunt și o aplicare a art. 19 alin. 2 din Codul de procedură penală 1968 care consacră regula „penalul ține în loc civilul“, rezolvarea cauzei penale având deci prioritate (mutatis mutandis, a se vedea pentru procedura fiscală, Decizia nr. 1.237 din 18 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 15 decembrie 2008). În același sens sunt și prevederile art. 22 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, potrivit cărora hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat, în fața instanței civile, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia. … 20.De asemenea, Curtea a observat că, în cazul în care ulterior pronunțării hotărârii ce soluționează pe fond pricina se descoperă o infracțiune privitoare la pricină, este deschisă calea revizuirii hotărârii (art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865). În plus, împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecății se poate face recurs, în mod separat, în temeiul art. 244^1 din Codul de procedură civilă din 1865. … 21.Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, justițiabilii care se adresează unor instanțe diferite pe calea unor proceduri diferite nu pot fi considerați în situații juridice egale. … 22.Reglementarea art. 244 din Codul de procedură civilă din 1865 a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale, astfel cum este determinată prin dispozițiile art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Legiuitorul este deci îndreptățit să stabilească măsurile legislative adecvate pentru a se asigura desfășurarea proceselor și pentru a împiedica abuzul de drept. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea constată că nu se încalcă nici prevederile art. 124 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. … 24.Distinct de cele reținute prin decizia menționată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere nici dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Constituție care prevăd că statul are obligația să ia măsuri de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. … 25.Curtea mai reține că art. 244 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 reglementează suspendarea facultativă care este lăsată la aprecierea instanței de judecată. Astfel, dispoziția legală criticată permite judecătorului cauzei să aprecieze asupra oportunității sistării temporare a judecății în condițiile în care s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a se da. Așadar, în condițiile în care instanța apreciază că există legătură între respectiva infracțiune și cauza dedusă judecății poate suspenda litigiul. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cezar Cătălin Marin în Dosarul nr. 87/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 2 și alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––
