DECIZIA nr. 678 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Aurelia Lăcrămioara Baronea în Dosarul nr. 12.021/302/2016 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.177D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă, personal, autoarea excepției de neconstituționalitate, fiind asistată de domnul avocat Vicențiu-Alexandru Zarvă, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost invocată. Acesta arată că art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 creează o situație de discriminare între consumatorii aflați în situații asemănătoare, cu consecința încălcării art. 16 alin. (1) din Constituție, context în care susține că din interpretarea dispozițiilor de lege criticate rezultă clar faptul că pot cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit doar consumatorii care au fost supuși unei executări silite a imobilului ipotecat. Menționează, însă, că pot exista și consumatori care au vândut imobilul ipotecat cu acordul băncii creditoare, anterior începerii unor proceduri de executare silită, iar prețul obținut a fost remis băncii, așa cum este situația în speță. Or, cu toate că acești consumatori sunt în situații similare, din interpretarea art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 rezultă că legea dării în plată se aplică doar în cazul în care consumatorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar nu se aplică și atunci când consumatorul a înstrăinat imobilul ipotecat cu acordul băncii, anterior începerii unei proceduri de executare silită, iar prețul obținut a fost remis băncii, ceea ce, în opinia sa, este neconstituțional. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că ceea ce se urmărește, de fapt, este modificarea textului de lege criticat și, implicit, adăugarea la lege, contrar art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Arată, totodată, că art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 se referă la o anumită categorie specifică de titulari ai acestui drept la acțiune, respectiv la consumatorul care a fost supus unei proceduri de executare silită a imobilului ipotecat, care poate formula această acțiune, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă asupra sa. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 28 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.021/302/2016, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurelia Lăcrămioara Baronea în stadiul procesual al recursului într-o cauză având ca obiect Legea nr. 77/2016. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 sunt neconstituționale, dacă legea dării în plată se aplică doar în cazul în care consumatorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar nu se aplică și atunci când consumatorul a înstrăinat imobilul ipotecat cu acordul băncii, anterior începerii unei proceduri de executare silită, iar prețul obținut a fost remis băncii, întrucât astfel s-ar crea o situație de discriminare între diferite categorii de consumatori aflați în situații similare. … 7.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă subliniază că din interpretarea art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 rezultă că pot cere instanței să constate stingerea datoriilor dintr-un contract de credit doar consumatorii care au fost supuși unei proceduri de executare silită a imobilului ipotecat, însă pot exista și consumatori care au vândut imobilul ipotecat cu acordul băncii anterior începerii unei proceduri de executare silită, iar prețul obținut a fost remis băncii. Acești din urmă consumatori nu ar putea beneficia de prevederile Legii nr. 77/2016, deși situația lor este similară cu cea a unui consumator supus unei executări silite a imobilului ipotecat. Instanța învederează că în ambele situații consumatorii nu beneficiază de suma obținută prin vânzarea imobilului ipotecat, aceasta revenind băncii. Totodată, în ambele situații consumatorii sunt supuși unei proceduri de executare silită în vederea recuperării debitelor aferente contractelor de credit nerecuperate de bancă după scăderea sumei obținute din vânzarea imobilului ipotecat. Așadar, cu toate că acești consumatori sunt în situații similare, din interpretarea art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 ar rezulta că pot cere instanței să constate stingerea datoriilor dintr-un contract de credit doar consumatorii care au fost supuși unei proceduri de executare silită a imobilului ipotecat, nu și cei care au vândut imobilul ipotecat cu acordul băncii anterior începerii unei proceduri de executare silită, iar prețul obținut a fost remis băncii. Or, în aceste condiții, prin art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 se creează o situație de discriminare între consumatori aflați în situații similare, cu consecința încălcării art. 16 alin. (1) din Constituția României. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, iar dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale raportat la art. 16 alin. (1) din Constituție. Arată, astfel, că, analizând îndeplinirea condițiilor referitoare la admisibilitatea excepției, prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, se constată existența unui motiv de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate invocate, generat de lipsa legăturii dispozițiilor legale criticate cu soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței judecătorești. Aceasta rezultă din faptul că debitorul consumator care este parte în contractul de credit nu a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, iar în aceste condiții dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 10.De asemenea, distinct de cele mai sus reținute, invocând Decizia nr. 806 din 7 decembrie 2017 și Decizia nr. 329 din 10 mai 2018, Avocatul Poporului arată că, procedând la interpretarea art. 8 din Legea nr. 77/2016, instanța de contencios constituțional a menționat că prevederile art. 8 alin. (5) trebuie înțelese în contextul mai larg al art. 8, subliniind că dacă art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 îl indică pe titularul dreptului de a recurge la remediul juridic reglementat de textul art. 8, respectiv debitorul, dispozițiile art. 8 alin. (5) clarifică sfera titularului dreptului, prin referirea la o categorie specifică, adică la consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. Așadar, dreptul de a cere să se constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat și nu este condiționat de stadiul în care se află executarea ori de forma executării silite care se continuă contra sa. … 11.În ceea ce privește critica autorului excepției potrivit căreia dispozițiile legale criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât instituie un tratament discriminatoriu față de consumatorii aflați în situații similare, respectiv că pot cere instanței să constate stingerea datoriilor dintr-un contract de credit doar consumatorii care au fost supuși unei proceduri de executare silită a imobilului ipotecat, nu și cei care au vândut imobilul ipotecat cu acordul băncii, anterior începerii unei proceduri de executare silită, iar prețul obținut a fost remis băncii, Avocatul Poporului precizează că, în acest sens, Curtea Constituțională a constatat referitor la conceptul de egalitate în fața legii că acesta nu presupune că stabilirea unui tratament juridic diferențiat unor situații distincte este discriminatorie. Dimpotrivă, în acest fel, se asigură deplina respectare a acestui principiu constituțional fundamental. Astfel, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Totodată, deosebirile obiective dintre categoria profesioniștilor și cea a consumatorilor sunt suficient de relevante și semnificative încât să justifice opțiunea legiuitorului de a le aplica un regim juridic distinct. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, cu modificările și completările ulterioare, care, în redactarea criticată de autoarea excepției, anterior modificării prin articolul unic pct. 8 din Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020, aveau următorul cuprins normativ: „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“ … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că reglementarea criticată din Legea nr. 77/2016, precum și legea în ansamblul său au mai făcut în numeroase rânduri obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, Decizia nr. 806 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 15 mai 2018, Decizia nr. 329 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 16 august 2018, Decizia nr. 510 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 11 martie 2020, sau Decizia nr. 808 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 4 februarie 2020. … 17.Astfel, prin Decizia nr. 806 din 7 decembrie 2017, paragrafele 196-199, Curtea a reținut că pentru o înțelegere clară a art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 se impune situarea sa în contextul mai larg al art. 8 din acest act normativ, în integralitatea lui. Astfel, alin. (1) al art. 8 din lege instituie un remediu judiciar de drept civil specific Legii nr. 77/2016, respectiv dreptul a cere instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și să se transmită dreptul de proprietate către creditor. Art. 8 alin. (1) mai reglementează, deopotrivă, două aspecte cu referire la acest remediu judiciar. În primul rând, acest remediu judiciar are o natură subsidiară, în sensul că se poate recurge la el numai în situația în care creditorul nu se conformează dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 77/2016, mai precis, în situația în care creditorul nu procedează, potrivit art. 5 alin. (2) și (4) din lege, la încheierea actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, sau/și în situația, reglementată de art. 7 alin. (6) din Legea nr. 77/2016, în care, în termen de 10 zile de la data respingerii definitive a contestației formulate potrivit art. 7 din lege, creditorul nu se prezintă, în conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul public indicat în cuprinsul acesteia, în vederea semnării actului de dare în plată. În al doilea rând, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 îl indică pe titularul dreptului de a recurge la acest remediu judiciar specific, respectiv debitorul. Prevederile art. 8 alin. (5) reprezintă, la rândul lor, o clarificare a sferei titularului dreptului de a recurge la remediul judiciar specific instituit de art. 8 alin. (1) în sensul că, dacă art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 nu face decât să se refere la categoria generală a debitorului, art. 8 alin. (5) se referă la o anumită categorie, specifică, de titulari ai acestui drept la acțiune, respectiv consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. Cu alte cuvinte, legiuitorul a specificat, în mod expres, o anumită categorie de titulari ai remediului judiciar specific instituit de art. 8 al Legii nr. 77/2016 – consumatorul care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. În sfârșit, de asemenea în scopul clarificării sferei titularului dreptului la acțiunea instituită de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, art. 8 alin. (5) al acesteia dispune că acel consumator care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat poate formula această acțiune, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra sa. … 18.Rezultă că, în soluționarea acțiunii în constatare instituite de art. 8 al Legii nr. 77/2016, deci inclusiv în soluționarea acțiunii formulate de către consumatorul care a fost supus executării silite a imobilului ipotecat, instanța judecătorească va aplica, în mod obligatoriu, teoria impreviziunii. O asemenea concluzie este, de altfel, consolidată și în paragraful 123 al Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în care Curtea a reținut că instanța judecătorească poate aprecia cu privire la îndeplinirea condițiilor privind existența impreviziunii și în faza executării silite. În urma procesului de aplicare, inclusiv în faza executării silite, a teoriei impreviziunii, instanța judecătorească, potrivit considerentelor de la paragraful 121 al deciziei antereferite, va pronunța o hotărâre prin care va dispune fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa. … 19.Curtea observă că, în speță, autoarea excepției susține că dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 sunt neconstituționale dacă legea dării în plată se aplică doar în cazul în care consumatorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar nu se aplică și atunci când consumatorul a înstrăinat imobilul ipotecat cu acordul băncii, anterior începerii unei proceduri de executare silită, iar prețul obținut a fost remis băncii. Din perspectiva criticilor astfel formulate, prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 46-49, Curtea a reținut că, indiferent dacă bunul imobil constituit drept garanție pentru executarea contractului de credit a fost vândut anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, să parcurgă mai întâi etapa notificării și de-abia după aceea să solicite concursul instanțelor judecătorești pentru constatarea stingerii datoriei, ceea ce s-a și întâmplat, de altfel, în speța de față. În privința bunurilor imobile adjudecate anterior intrării în vigoare a legii, ipoteză ce formează obiectul dosarului instanței judecătorești a quo, Curtea a constatat că legiuitorul ordinar a recurs la o ficțiune juridică, în sensul că datoriile rezultate din contractul de credit sunt considerate stinse, chiar dacă bunul imobil aferent garanției a fost vândut la un preț mai mic decât valoarea datoriei debitorului către instituția de credit. Practic, legiuitorul a apreciat, în contextul impreviziunii, că sumele de bani plătite în mod voluntar în executarea contractului, cele obținute din adjudecarea bunului, indiferent de data la care aceasta a avut loc, precum și, după caz, de sumele rezultate din urmărirea silită a altor bunuri ale debitorului până la data formulării notificării acoperă valoarea datoriilor aferente contractului de credit. O asemenea ficțiune juridică, departe de a fi arbitrară, valorifică un element accesoriu al contractului de credit, ipoteca, definită, în cazul de față, ca fiind un drept real asupra unui bun imobil afectat restituirii sumei de bani împrumutate, și este de natură să asigure echilibrul contractual dintre părți în limitele riscului inerent unui contract de credit, eliminând din sfera raporturilor dintre debitor și creditor riscul supraadăugat. … 20.Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat este constituțional în măsura în care acesta este aplicat în condițiile intervenirii impreviziunii. În caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului și îmbogățirea fără justă cauză a creditorului, contractul de credit nemaiputând constitui temeiul îmbogățirii acestuia, ci situația imprevizibilă intervenită, iar, pe de altă parte, s-ar crea o vădită inegalitate între debitorii care, având în vedere aceeași situație de impreviziune, au reușit să reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrâns. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrării în vigoare a legii, este unul artificial și arbitrar, întrucât impreviziunea trebuie evaluată în exclusivitate în funcție de echilibrul contractual dintre părți, fiind, așadar, o chestiune ce ține de dezechilibrarea prestațiilor la care acestea s-au obligat datorită unui element exterior conduitei lor a cărui amploare nu putea fi prevăzută. Așadar, stingerea datoriei prin darea în plată a imobilului ipotecat reprezintă o ficțiune juridică aplicabilă tuturor procedurilor de executare silită începute anterior sau ulterior intrării în vigoare a legii, indiferent că bunul aferent garanției a fost vândut în cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrării în vigoare a legii, singura condiție impusă de legiuitor fiind ca acestea să fie în curs la data depunerii notificării. Așa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea în plată a bunului în condițiile legii criticate, executarea contractului încetează. Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că soluția legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitație publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituție, context în care, prin decizia antereferită, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016. … 21.Curtea Constituțională apreciază ca fiind relevantă în speță și Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 5 martie 2019, paragrafele 47 și 48, prin care instanța supremă a subliniat că „în sprijinul admisibilității cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, promovate de cei ale căror imobile ipotecate fuseseră deja adjudecate, se cuvine a fi avută în vedere și metoda sistematică de interpretare a normelor juridice, care presupune lămurirea înțelesului normei, ținând cont de legăturile sale cu altele, din același act normativ sau dintr-un altul. Or, dacă legiuitorul ar fi înțeles ca dispozițiile legii să se aplice numai debitorilor care mai dețin încă imobilul, această situație ar fi fost oricum acoperită de prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, fără a fi necesară introducerea alin. (5). În acest context este util a se avea în vedere și interpretarea istorico-teleologică, în cadrul căreia poate prezenta relevanță faptul că, în forma inițială, proiectul legii nu cuprindea și alin. (5) în cadrul art. 8, acesta fiind introdus pe parcursul procesului legislativ, prin amendament aprobat. Nu în ultimul rând, interpretarea gramaticală permite lămurirea conținutului unei norme pe baza regulilor gramaticii, ceea ce presupune folosirea procedeelor de analiză morfologică și sintactică a textului legal, ținându-se cont de înțelesul termenilor utilizați în textul respectiv, de legătura dintre acești termeni, de construcția propoziției și a frazei, de particulele întrebuințate, precum și de semnele de punctuație.“ … 22.De asemenea, la paragrafele 53 și 54 din decizia precitată, Înalta Curtea de Casație și Justiție a reținut că „dreptul de a cere să se constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat și nu este condiționat de stadiul în care se află executarea ori de forma executării silite care se continuă contra sa. Este evident că, după încuviințarea executării silite, creditorul poate porni executarea în toate formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv. Cum însă executarea silită prin poprire sau asupra bunurilor mobile, fructelor și veniturilor imobilelor nu conferă realizarea imediată și de substanță a creanței, executarea silită imobiliară rămâne prima formă de executare în opțiunile creditorului. Dar chiar și dacă o asemenea formă a executării este deja epuizată și o altă formă de executare continuă, considerentele expuse mai sus relevă că debitorului îi este deschisă calea prevăzută de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016.“ … 23.Așa fiind, prin Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, Înalta Curtea de Casație și Justiție a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite pot solicita stingerea obligațiilor izvorâte din contractele de credit debitorii care sunt supuși în continuare unei executări silite, deși executarea silită a imobilului ipotecat a fost finalizată prin adjudecare, instanța de judecată astfel învestită urmând să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența impreviziunii.“ … 24.Având în vedere cele mai sus menționate, Curtea constată că, prin conținutul său normativ, reglementarea criticată este conformă Legii fundamentale și nu conține dispoziții de natură a crea situații discriminatorii între diferite categorii de consumatori aflați în situații similare. … 25.Raportat la criticile autoarei excepției, Curtea observă că aceasta deduce neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate prin prisma modului de interpretare și aplicare a acestora în cauza concretă dedusă judecății, or, această operațiune este de competența instanței judecătorești care soluționează litigiul, iar nu de competența Curții Constituționale, nefiind o problemă de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 482 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 4 septembrie 2018, sau Decizia nr. 460 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 22 octombrie 2019). … 26.De altfel, prin Decizia nr. 755 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 11 mai 2022, paragraful 36, Curtea a reținut că revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea și Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256). … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurelia Lăcrămioara Baronea în Dosarul nr. 12.021/302/2016 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește