Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, introdus prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Ministerul Justiției în Dosarul nr. 16/42/2021 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.161D/2021. … 2.La apelul nominal se prezintă reprezentantul Ministerului Justiției, domnul Alexandru Stan, cu împuternicire depusă la dosar, iar celelalte părți lipsesc. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.269D/2021, nr. 2.270D/2021, nr. 2.271D/2021, nr. 2.415D/2021, nr. 2.589D/2021, nr. 2.615D/2021, nr. 2.945D/2021, nr. 2.946D/2021, nr. 2.961D/2021, nr. 3.042D/2021, nr. 3.113D/2021, nr. 3.148D/2021, nr. 3.243D/2021, nr. 3.423D/2021, nr. 3.426D/2021, nr. 3.434D/2021, nr. 3.623D/2021, nr. 3.702D/2021, nr. 319D/2022, nr. 327D/2022, nr. 334D/2022, nr. 458D/2022, nr. 541D/2022, nr. 595D/2022, nr. 612D/2022, nr. 652D/2022, nr. 662D/2022, nr. 683D/2022, nr. 741D/2022, nr. 832D/2022, nr. 847D/2022, nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 938D/2022, nr. 940D/2022, nr. 942D/2022, nr. 987D/2022, nr. 993D/2022, nr. 994D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.165D/2022, nr. 1.194D/2022, nr. 1.203D/2022, nr. 1.212D/2022, nr. 1.255D/2022, nr. 1.262D/2022, nr. 1.270D/2022, nr. 1.276D/2022, nr. 1.277D/2022, nr. 1.281D/2022, nr. 1.641D/2022, nr. 1.675D/2022, nr. 1.768D/2022, nr. 1.912D/2022, nr. 1.923D/2022, nr. 2.057D/2022, nr. 2.380D/2022, nr. 2.480D/2022, nr. 2.665D/2022, nr. 2.937D/2022, nr. 2.957D/2022, nr. 96D/2023, nr. 100D/2023, nr. 101D/2023, nr. 147D/2023, nr. 148D/2023, nr. 222D/2023, nr. 239D/2023, nr. 307D/2023, nr. 308D/2023, nr. 310D/2023, nr. 430D/2023, nr. 460D/2023, nr. 504D/2023, nr. 748D/2023, nr. 778D/2023, nr. 810D/2023, nr. 811D/2023, nr. 876D/2023, nr. 943D/2023, nr. 1.119D/2023 nr. 1.120D/2023, nr. 1.288D/2023, nr. 1.710D/2023, nr. 1.835D/2023, nr. 1.887D/2023 și nr. 1.888D/2023, excepții ridicate de Ministerul Justiției, mai puțin în Dosarul nr. 778D/2023, în care excepția a fost ridicată (prin subrogarea în drepturile Ministerului Justiției) de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Excepțiile au ca obiect prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în dosarele nr. 2.961/120/2019, nr. 2.264/114/2020, nr. 6.372/120/2020, nr. 2.911/120/2020 și 5.113/120/2020 ale Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 1.854/40/2020, nr. 3.229/86/2019 și nr. 2.499/86/2020 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, nr. 8.233/2/2018/a1 și nr. 1.284/2/2020/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 872/30/2020 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, nr. 1.463/107/2020 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, nr. 1.837/90/2019, nr. 2.880/90/2020, nr. 309/90/2020, nr. 2.802/90/2019, nr. 2.567/90/2020, nr. 3.398/90/2020, nr. 5.707/109/2020, nr. 6.456/109/2020, nr. 3.632/90/2020, nr. 3.631/90/2020 și nr. 32.906/3/2019, nr. 2.356/109/2021 și nr. 3.238/90/2021 ale Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, nr. 494/90/2021, nr. 2.429/90/2021 și nr. 560/90/2022 ale Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, nr. 1.828/102/2018 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, nr. 4.064/86/2020, nr. 1.434/86/2021, nr. 3.738/86/2021 și nr. 1.517/86/2022 ale Tribunalului Suceava – Secția I civilă, nr. 3.608/111/2021 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, nr. 4.075/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, nr. 510/103/2020 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă, nr. 2.884/107/2021 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 4.551/121/2021 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, nr. 499/88/2022 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, nr. 1.065/2/2021* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, nr. 1.749/87/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 1.160/99/2022 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, nr. 8.225/109/2021 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016în dosarele nr. 551/120/2021 ale Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 5.391/120/2020* al Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, nr. 6.245/120/2020 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 3.192/111/2021 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, nr. 6.912/63/2022 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații, în dosarele nr. 257/117/2021, nr. 2.930/117/2021/a1, nr. 3.841/117/2019/a1, nr. 732/117/2021/a1, nr. 5.065/117/2020, nr. 5.009/117/2020, nr. 233/117/2022 și nr. 3.326/117/2022 ale Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 1.910/40/2020 și nr. 4.273/86/2020 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, nr. 315/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, nr. 6.851/120/2020 și nr. 6.286/120/2020 ale Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 2.027/90/2020 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 5.556/120/2020 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 510/90/2021 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, nr. 661/114/2021 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 3.918/107/2021, nr. 2.399/30/2020, nr. 4.577/107/2020 și nr. 3.720/107/2022 ale Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 648/117/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, nr. 4.265/86/2020 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, nr. 2.986/120/2022 și nr. 2.921/120/2022 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și dispozițiile relevante din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 în dosarele nr. 3.287/85/2019 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă, nr. 19.443/3/2021 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 7.074/2/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații în dosarele nr. 3.443/107/2022 al Tribunalului Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, nr. 2.394/90/2020* ale Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, nr. 4.341/107/2022 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 4.459/120/2021 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și dispozițiile relevante din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații, în dosarele nr. 4.390/99/2021 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, nr. 418/107/2022 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 142/102/2022 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, nr. 1.384/87/2022, nr. 1.526/87/2022 și nr. 1.486/87/2022 ale Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care aceste dispoziții sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul asistenților judiciari a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanței în funcție de care legiuitorul le-a stabilit drepturile salariale în Dosarul nr. 638/90/2021 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se prezintă reprezentantul Ministerului Justiției și lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.269D/2021, nr. 2.270D/2021, nr. 2.271D/2021, nr. 2.415D/2021, nr. 2.589D/2021, nr. 2.615D/2021, nr. 2.945D/2021, nr. 2.946D/2021, nr. 2.961D/2021, nr. 3.042D/2021, nr. 3.113D/2021, nr. 3.148D/2021, nr. 3.243D/2021, nr. 3.423D/2021, nr. 3.426D/2021, nr. 3.434D/2021, nr. 3.623D/2021, nr. 3.702D/2021, nr. 319D/2022, nr. 327D/2022, nr. 334D/2022, nr. 458D/2022, nr. 541D/2022, nr. 595D/2022, nr. 612D/2022, nr. 652D/2022, nr. 662D/2022, nr. 683D/2022, nr. 741D/2022, nr. 832D/2022, nr. 847D/2022, nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 938D/2022, nr. 940D/2022, nr. 942D/2022, nr. 987D/2022, nr. 993D/2022, nr. 994D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.165D/2022, nr. 1.194D/2022, nr. 1.203D/2022, nr. 1.212D/2022, nr. 1.255D/2022, nr. 1.262D/2022, nr. 1.270D/2022, nr. 1.276D/2022, nr. 1.277D/2022, nr. 1.281D/2022, nr. 1.641D/2022, nr. 1.675D/2022, nr. 1.768D/2022, nr. 1.912D/2022, nr. 1.923D/2022, nr. 2.057D/2022, nr. 2.380D/2022, nr. 2.480D/2022, nr. 2.665D/2022, nr. 2.937D/2022, nr. 2.957D/2022, nr. 96D/2023, nr. 100D/2023, nr. 101D/2023, nr. 147D/2023, nr. 148D/2023, nr. 222D/2023, nr. 239D/2023, nr. 307D/2023, nr. 308D/2023, nr. 310D/2023, nr. 430D/2023, nr. 460D/2023, nr. 504D/2023, nr. 748D/2023, nr. 778D/2023, nr. 810D/2023, nr. 811D/2023, nr. 876D/2023, nr. 943D/2023, nr. 1.119D/2023 nr. 1.120D/2023, nr. 1.288D/2023, nr. 1.710D/2023, nr. 1.835D/2023, nr. 1.887D/2023 și nr. 1.888D/2023 la Dosarul nr. 2.161D/2021. Reprezentantul Ministerului Justiției și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Justiției, care depune note scrise și arată că excepția vizează prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2016 care consacră noțiunea de nivel maxim în plata salariului și principiul egalizării salariilor. Plecând de la acest principiu generos al egalizării salariilor, consacrat atât de legiuitor, cât și de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, se poate ajunge la interpretări care, pe de o parte, ignoră jurisprudența mai veche a Curții Constituționale sau, pe de altă parte, pun instanța de judecată în situația de a modifica sau de a completa dispoziții legale pe motiv că sunt discriminatorii. Se referă punctual la egalizarea realizată între magistrații, fie judecători, fie procurori, luând drept reper magistrații care au obținut hotărâri judecătorești prin care li sau acordat drepturi specifice procurorilor care funcționează în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), fără ca prima categorie de magistrați să funcționeze în cadrul DIICOT și DNA sau să aibă gradul profesional corespunzător. Aceste drepturi au fost acordate inițial în anii 2007 și 2008 prin hotărâri judecătorești, având ca temei discriminarea, prin raționamente și interpretări legale considerate prin deciziile Curții Constituționale nr. 818 din 3 iulie 2008 și nr. 838 din 27 mai 2009. Mai mult, această problemă a coeficienților de ierarhizare specifici procurorilor DNA și DIICOT a fost avută în vedere în Decizia Curții Constituționale nr. 861 din 16 iunie 2009, precum și prin Hotărârea din 7 iulie 2011, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza Agafiței. Ulterior, prin medierea principiului egalizării, fără nicio altă analiză de fond, aceste drepturi au fost acordate magistraților în masă, indiferent de gradul profesional sau de nivelul instanței sau al parchetului unde funcționează, uneori chiar și magistraților stagiari. Se realizează, astfel, o nivelare nu pe orizontală, ci pe verticală, contrar voinței legiuitorului, care consacră în legislația salarizării în sistemul bugetar principiul ierarhizării, consacrat și în jurisprudența mai veche a Curții Constituționale. … 7.Reprezentantul Ministerului Justiției susține că aceasta va avea consecințe grave asupra sistemului judiciar, prin anularea motivației de progres profesional, de promovare la instanțele superioare, cu dispariția oricărei diferențe de remunerare, cu ignorarea și a legislației referitoare la organizarea și funcționarea celor două structuri – DNA și DIICOT -, precum și a legislației specifice selecției magistraților pentru aceste structuri. … 8.Mai arată că se poate considera că excepția invocată pune în discuție interpretarea și aplicarea legii corespunzătoare, care este apanajul instanței de judecată. Cu toate acestea, având în vedere importanța problemei și potențialele consecințe și luând în considerare și împrejurarea că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea Constituțională a statuat că prin instituirea unei veritabile excepții de la principiul executării inter partes a hotărârilor judecătorești, dând o marjă extraordinar de largă de apreciere instanțelor, arată că tot Curtea Constituțională ar trebui să impună și niște limitări ale principiului egalizării. … 9.În încheiere, solicită admiterea excepției astfel cum a fost formulată și luarea în considerare și a concluziilor depuse. … 10.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției. Susține că se critică o modalitate de interpretare care este destul de unitară la nivelul instanțelor și că nu a fost invocat niciun text neconstituțional în raport cu care să se analizeze excepția. De asemenea, cu referire la susținerea că egalizarea ar trebui stopată, arată că nu au fost formulate critici concrete și că se solicită și modificarea pe calea jurisprudenței Curții Constituționale a unei interpretări constante a instanțelor judecătorești. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 2 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16/42/2021, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.161D/2021. … 12.Prin încheierile din 27 mai 2021 și 28 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.961/120/2019 și nr. 2.264/114/2020, prin Încheierea din 20 ianuarie 2022, îndreptată prin Încheierea din 5 aprilie 2022, și Încheierea din 21 martie 2022, pronunțate în dosarele nr. 6.372/120/2020 și nr. 2.911/120/2020, prin Decizia civilă nr. 2.584 din 9 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.113/120/2020, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.269D/2021, nr. 938D/2022, nr. 987D/2022, nr. 1.165D/2022 și nr. 1.277D/2022. … 13.Prin încheierile din 15 iunie 2021, 17 noiembrie 2021 și 19 ianuarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.854/40/2020, nr. 3.229/86/2019 și nr. 2.499/86/2020, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.270D/2021, nr. 3.623D/2021 și nr. 319D/2022. … 14.Prin Încheierea din 15 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.233/2/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.271D/2021. … 15.Prin Încheierea din 17 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.284/2/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.957D/2022. … 16.Prin Încheierea din 9 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 7.074/2/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor relevante cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 943D/2023. … 17.Prin Încheierea din 23 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 872/30/2020, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.415D/2021. … 18.Prin Încheierea din 15 iunie 2021, îndreptată prin Încheierea civilă nr. 66 din 26 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.463/107/2020, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.589D/2021. … 19.Prin Încheierea din 28 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 257/117/2021, prin încheierile din 9 decembrie 2021, îndreptate prin încheierile din 17 martie 2022, pronunțate în dosarele nr. 2.930/117/2021/a1 și nr. 3.841/117/2019/a1, prin Încheierea din 10 noiembrie 2021, îndreptată prin Încheierea civilă nr. 84/CC din 9 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 732/117/2021/a1, prin Încheierea civilă din 2 martie 2022, îndreptată prin Încheierea din 11 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.065/117/2020, prin Încheierea din 23 februarie 2022, îndreptată prin Încheierea din 4 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.009/117/2020, prin Încheierea din 24 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 233/117/2022, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.615D/2021, nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 942D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.203D/2022 nr. 2.057D/2022. … 20.Prin Încheierea din 22 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.326/117/2022, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016 în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 96D/2023. … 21.Prin încheierile din 23 septembrie 2021, 15 septembrie 2021, 19 octombrie 2021, 12 octombrie 2021, Decizia civilă nr. 4.867 din 18 noiembrie 2021, încheierile din 21 februarie 2022, 10 martie 2022, 16 februarie 2022, 30 martie 2022, 4 mai 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.837/90/2019, nr. 2.880/90/2020, nr. 309/90/2020, nr. 2.802/90/2019, nr. 2.567/90/2020, nr. 3.398/90/2020, nr. 5.707/109/2020, nr. 6.456/109/2020, nr. 3.632/90/2020, nr. 3.631/90/2020, nr. 32.906/3/2019, precum și prin încheierile din 15 septembrie 2022 și 10 noiembrie 2022, pronunțate în dosarele nr. 2.356/109/2021 și nr. 3.238/90/2021, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 2.945D/2021, nr. 2.946D/2021, nr. 2.961D/2021, nr. 3.243D/2021, nr. 3.434D/2021, nr. 3.702D/2021, nr. 741D/2022, nr. 832D/2022, nr. 847D/2022, nr. 940D/2022, nr. 1.255D/2022, nr. 2.480D/2022 și nr. 811D/2023. … 22.Prin încheierile din 21 septembrie 2021 și 15 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.910/40/2020 și nr. 4.273/86/2020, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.042D/2021 și nr. 683D/2022. … 23.Prin Sentința civilă nr. 851 din 6 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.287/85/2019, Tribunalul Sibiu – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor relevante din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.113D/2021. … 24.Prin Încheierea din 5 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 315/120/2021, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.148D/2021. … 25.Prin Încheierile din 30 martie 2023, pronunțate în dosarele nr. 2.986/120/2022 și nr. 2.921/120/2022, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.119D/2023 și nr. 1.120D/2023. … 26.Prin încheierile din 1 noiembrie 2021, 25 ianuarie 2022 și 30 ianuarie 2023, pronunțate în dosarele nr. 494/90/2021, nr. 2.429/90/2021 și nr. 560/90/2022, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 3.423D/2021, nr. 541D/2022 și nr. 308D/2023. … 27.Prin Încheierea din 29 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 638/90/2021, așa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 16 mai 2022, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care aceste dispoziții sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul asistenților judiciari a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanței în funcție de care legiuitorul le-a stabilit drepturile salariale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.281D/2022. … 28.Prin Încheierea din 16 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.394/90/2020*, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 504D/2023. … 29.Prin Încheierea din 13 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.828/102/2018, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.426D/2021. … 30.Prin încheierile din 13 ianuarie 2022 și 10 februarie 2022, pronunțate în dosarele nr. 6.851/120/2020 și nr. 6.286/120/2020, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 327D/2022 și nr. 993D/2022. … 31.Prin Încheierea din 27 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 551/120/2021, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 101D/2023. … 32.Prin Încheierea din 7 decembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.459/120/2021, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 148D/2023. … 33.Prin Decizia nr. 3.035 din 16 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.245/120/2020, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 222D/2023. … 34.Prin Încheierea din 1 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.064/86/2020, Tribunalul Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 334D/2022. … 35.Prin încheierile din 22 februarie 2022 și 2 mai 2022, pronunțate în dosarele nr. 1.434/86/2021 și nr. 3.738/86/2021, și prin Încheierea din 25 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.517/86/2022, Tribunalul Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 994D/2022 și nr. 1.194D/2022 și nr. 2.665D/2022. … 36.Prin Încheierea din 11 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.027/90/2020, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor relevante cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 458D/2022. … 37.Prin Încheierea din 25 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.608/111/2021, Tribunalul Bihor – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 595D/2022. … 38.Prin Încheierea din 10 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.075/120/2021, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 612D/2022. … 39.Prin Încheierea din 10 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.556/120/2020, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 652D/2022. … 40.Prin Încheierea din 17 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 510/90/2021, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 662D/2022. … 41.Prin Sentința civilă nr. 218 din 18 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 661/114/2021, Tribunalul Buzău – Secția I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.212D/2022. … 42.Prin Încheierea din 28 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.390/99/2021, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor relevante din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.262D/2022. … 43.Prin Încheierea din 28 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.160/99/2022, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 307D/2023. … 44.Prin Încheierea din 6 aprilie 2022, îndreptată prin Încheierea nr. 106/CC/F din 13 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 3.918/107/2021, Încheierea din 23 februarie 2022, îndreptată prin Încheierea 141/CC/F din 9 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.399/30/2020, Încheierea din 6 octombrie 2021, îndreptată prin Încheierea nr. 125/CC/F din 23 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.577/107/2020, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.270D/2022, nr. 1.641D/2022, nr. 1.912D/2022. … 45.Prin Încheierea din 16 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.720/107/2022, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor relevante cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.888D/2023. … 46.Prin Sentința civilă nr. 2.768 din 24 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 2.884/107/2021, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 100D/2023. … 47.Prin Încheierea din 11 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.443/107/2022, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.288D/2023. … 48.Prin Încheierea din 9 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 418/107/2022, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor relevante cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.710D/2023. … 49.Prin Sentința civilă nr. 1.524 din 24 mai 2023, pronunțată în Dosarul nr. 4.341/107/2022, Tribunalul Alba – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații sau de gradul profesional pe care aceștia l-au dobândit. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.887D/2023. … 50.Prin Încheierea din 18 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 510/103/2020, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.276D/2022. … 51.Prin Încheierea din 16 iunie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.551/121/2021, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.675D/2022. … 52.Prin Încheierea din 11 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 648/117/2020, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.768D/2022. … 53.Prin Sentința civilă nr. 935 din 4 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 499/88/2022, Tribunalul Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.923D/2022. … 54.Prin Decizia civilă nr. 711 din 13 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.265/86/2020, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.380D/2022. … 55.Prin Încheierea din 14 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 19.443/3/2021, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 778D/2023. … 56.Prin Încheierea din 19 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.749/87/2019, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.835D/2023. … 57.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 5.391/120/2020*, Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.937D/2022. … 58.Prin Încheierea din 3 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.065/2/2021*, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 460D/2023. … 59.Prin Încheierea din 17 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 142/102/2022, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 147D/2023. … 60.Prin încheierile din 12 ianuarie 2023, 8 februarie 2022 și 2 martie 2023, pronunțate în dosarele nr. 1.384/87/2022, nr. 1.526/87/2022 și nr. 1.486/87/2022, Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și a dispozițiilor relevante din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau al parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Excepția formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 239D/2023, nr. 430D/2023 și nr. 748D/2023. … 61.Prin Încheierea din 13 octombrie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 8.225/109/2021, Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 310D/2023. … 62.Prin Încheierea din 16 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.192/111/2021, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 810D/2023. … 63.Prin Încheierea din 3 aprilie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 6.912/63/2022, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și ale art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 876D/2023. … 64.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că, în temeiul dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, procurorii din cadrul DNA și cei din cadrul DIICOT sunt salarizați la fel cum sunt salarizați procurorii încadrați la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General). Coeficienții de multiplicare în funcție de care se calculează indemnizația procurorilor de la Parchetul General cresc de la 19 (procuror) până la 23 (procuror adjunct al procurorului general). Reclamanții din cauzele în care a fost ridicată prezenta excepție fac parte din categorii profesionale de asemenea salarizate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006, dar ale căror indemnizații sunt calculate în funcție de coeficienți de multiplicare mai mici decât cei în funcție de care se calculează indemnizațiile procurorilor DNA și DIICOT. Aceștia au solicitat prin acțiunile care fac obiectul dosarelor în care a fost ridicată prezenta excepție stabilirea propriilor indemnizații prin raportare la aceiași coeficienți de multiplicare luați în calcul la stabilirea indemnizațiilor procurorilor DNA și DIICOT. … 65.În esență, Ministerul Justiției, pârât în acțiunile judecătorești în care a invocat prezenta excepție, susține că salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte și reclamanții din aceste acțiuni trebuie să se realizeze potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. Cu alte cuvinte, salarizarea categoriilor profesionale din care fac parte reclamanții din acțiunile în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate trebuie să țină seama de nivelul instanțelor/parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, și nu de coeficienții de multiplicare în funcție de care se stabilește indemnizația pentru categorii profesionale care își desfășoară activitatea la instanțe/parchete superioare, inclusiv a procurilor DNA și DIICOT. Dacă interpretarea criticată de către autorul excepției ar fi acceptată, atunci ar surveni două consecințe. În primul rând, s-ar ajunge, în mod paradoxal, la nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale care au validat soluția ca salarizarea magistraților să se realizeze în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor în care activează, indiferent că sunt procurori, judecători sau magistrați-asistenți. În al doilea rând, salarizarea prin nerespectarea nivelului instanței/parchetului unde activează magistrații constituie o încălcare a separației puterilor în stat de către puterea judecătorească prin crearea unui nou sistem de salarizare, care reprezintă o atribuție a legiuitorului. … 66.În argumentarea interpretării dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în sensul că acestea nu ar trebui să permită salarizarea reclamanților din acțiunile în care s-a ridicat prezenta excepție în funcție de coeficientul de multiplicare al indemnizațiilor procurorilor DNA și DIICOT, autorul excepției invocă Decizia Curții Constituționale nr. 861 din 16 iunie 2009. Prin această decizie, Curtea a validat constituționalitatea dispozițiilor art. 3 și ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 care prevede salarizarea procurorilor DNA și DIICOT la nivelul procurorilor care funcționează în cadrul Parchetului General. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că, în definirea cadrului juridic analizat, esențială este stabilirea gradului instanțelor sau parchetelor pe lângă care magistrații, fie ei procurori, judecători sau magistrați-asistenți, funcționează. Astfel, atât DNA, cât și DIICOT funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe când instanțele care soluționează cauzele instrumentate de aceste structuri nu sunt întotdeauna la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție (spre exemplu, competența de judecată în cazul infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene aparține judecătoriilor, iar cea de urmărire penală, Direcției Naționale Anticorupție). … 67.În decizia menționată, Curtea a statuat că deținerea acestei poziții superioare în ierarhia parchetelor a celor două structuri, DNA și DIICOT, legitimează din punct de vedere constituțional salarizarea diferită a procurorilor care le compun în raport cu alți magistrați de la parchete sau instanțe superioare, chiar dacă, în fapt, aceștia au aceeași vechime în funcția de judecător sau de procuror. Rezultă că aceste categorii de magistrați nu se află în aceeași situație juridică, astfel încât tratamentul juridic aplicat acestora din punctul de vedere al salarizării nu poate fi decât diferit. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că o atare diferențiere este una justificată în mod obiectiv și rațional și că discriminarea salarială ar fi apărut numai atunci când legiuitorul nu ar fi ținut cont de poziția superioară a parchetului sau a instanței de judecată, după caz. … 68.De asemenea, în motivarea excepției de neconstituționalitate, Ministerul Justiției argumentează că nu poate fi adusă în sprijinul interpretării dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 pe care o consideră neconstituțională Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. Astfel, apreciază autorul excepției, Curtea nu a avut în vedere orice drept de natură salarială stabilit prin hotărâri judecătorești – și de care, în temeiul art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ar trebui să beneficieze și personalul care nu era îndreptățit ca efect direct al unei hotărâri judecătorești cu titlu executoriu -, ci doar anumite drepturi care, odată recunoscute prin hotărâre judecătorească, au incidență nemijlocită asupra nivelului (maxim) de salarizare corespunzător fiecărei funcții, grad, trepte, gradații, vechime în muncă și în specialitate. În cauza soluționată prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, în discuție erau indexări (majorări) ale indemnizației de încadrare aplicabile tuturor magistraților. … 69.Tribunalul Prahova – Secția I civilă consideră că excepția este neîntemeiată. … 70.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 2.269D/2021, consideră că excepția este neîntemeiată, deoarece pune în discuție interpretarea, și nu constituționalitatea dispozițiilor criticate. … 71.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă, în dosarele Curții nr. 327D/2022, nr. 652D/2022 și nr. 993D/2022, consideră că excepția este neîntemeiată. … 72.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă, în dosarele Curții nr. 938D/2022, nr. 987D/2022, nr. 1.165D/2022 și nr. 1.277D/2022, consideră că excepția trebuie respinsă, deoarece pune în discuție interpretarea, și nu constituționalitatea dispozițiilor criticate. … 73.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 148D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 74.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 222D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată, fără a-și motiva opinia. … 75.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 101D/2023, consideră că excepția trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare și aplicare a legii. … 76.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, inclusiv în Dosarul Curții nr. 319D/2022, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 77.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 3.426D/2021, apreciază că excepția trebuie respinsă, întrucât sunt invocate motive de interpretare și aplicare a legii. … 78.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 683D/2022, apreciază că excepția trebuie respinsă ca neîntemeiată. … 79.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 2.271D/2021, consideră că excepția este neîntemeiată, deoarece pune în discuție interpretarea, și nu constituționalitatea dispozițiilor criticate. … 80.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 2.957D/2022, consideră că excepția este neîntemeiată, fără a-și motiva opinia. … 81.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 943D/2023, apreciază că, ținând seama de prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu este obligată să formuleze o opinie cu privire la temeinicia excepției. … 82.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția este neîntemeiată. … 83.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă consideră că excepția este neîntemeiată. … 84.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 2.615D/2021, consideră că excepția este întemeiată. … 85.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții nr. 910D/2022, nr. 911D/2022, nr. 942D/2022, nr. 1.127D/2022, nr. 1.203D/2022 și nr. 96D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 86.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 2.057D/2022, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 87.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă consideră că excepția este neîntemeiată. … 88.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, în dosarele nr. 741D/2022, nr. 847D/2022 și nr. 940D/2022, consideră că autorul excepției a ridicat probleme de interpretare, și nu de constituționalitate a normelor legale criticate. … 89.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, în dosarele Curții nr. 2.480D/2022 și nr. 811D/2023, consideră că excepția trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare și aplicare a legii. … 90.Tribunalul Sibiu – Secția I civilă consideră că excepția este neîntemeiată. … 91.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă consideră că excepția este inadmisibilă, deoarece pune în discuție interpretarea și aplicarea, și nu constituționalitatea dispozițiilor criticate. … 92.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 612D/2022, consideră că excepția este neîntemeiată. … 93.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții nr. 1.119D/2023 și nr. 1.120D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 94.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă consideră că excepția este neîntemeiată, deoarece pune în discuție interpretarea și aplicarea, și nu constituționalitatea dispozițiilor criticate. … 95.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 458D/2022, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 96.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă, în dosarele Curții nr. 541D/2022, nr. 662D/2022, nr. 1.281D/2022, nr. 308D/2023 și nr. 504D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 97.Tribunalul Suceava – Secția I civilă consideră că excepția este neîntemeiată. … 98.Tribunalul Suceava – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 2.665D/2022, consideră că excepția este neîntemeiată. … 99.Tribunalul Bihor – Secția I civilă apreciază că excepția trebuie respinsă, întrucât sunt invocate motive de interpretare și aplicare a legii. … 100.Tribunalul Buzău – Secția I civilă, Complet specializat de conflicte de muncă și asigurări sociale, apreciază că excepția trebuie respinsă ca neîntemeiată. … 101.Tribunalul Iași – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 1.262D/2022, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 102.Tribunalul Iași – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 307D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 103.Tribunalul Alba – Secția I civilă apreciază că excepția trebuie respinsă ca neîntemeiată. … 104.Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă apreciază că excepția trebuie respinsă ca neîntemeiată. … 105.Tribunalul Galați – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 1.675D/2022, consideră că excepția trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare și aplicare a legii. … 106.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 1.768D/2022, consideră că excepția este neîntemeiată. … 107.Tribunalul Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 1.923D/2022, consideră că excepția este neîntemeiată. … 108.Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 2.380D/2022, consideră că excepția trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare și aplicare a legii. … 109.Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 2.937D/2022, apreciază că, ținând seama de prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu este obligată să formuleze o opinie cu privire la temeinicia excepției. … 110.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 460D/2023, apreciază că, ținând seama de prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu este obligată să formuleze o opinie cu privire la temeinicia excepției. … 111.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 778D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 112.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 1.835D/2023, consideră că excepția trebuie respinsă, întrucât ridică chestiuni de interpretare a normelor criticate. … 113.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 147D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată, fără a-și motiva opinia. … 114.Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 239D/2023, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. … 115.Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ, Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții nr. 430D/2023 și nr. 748D/2023, apreciază că excepția este întemeiată, fără a-și motiva opinia. … 116.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 310D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 117.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă, în Dosarul Curții nr. 810D/2023, consideră că excepția este neîntemeiată. … 118.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul Curții nr. 876D/2023, consideră că excepția trebuie respinsă, deoarece sunt ridicate chestiuni de interpretare și aplicare a legii. … 119.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 120.Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.165D/2022, arată că excepția este neîntemeiată, invocând deciziile Curții Constituționale nr. 552 din 7 iulie 2020 și nr. 908 din 16 decembrie 2020. … 121.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepțiile de neconstituționalitate. … CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Justiției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:122.Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 123.Cu referire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate au invocat, pe lângă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, introdus prin Legea nr. 71/2015, și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, și excepția de neconstituționalitate a „dispozițiilor relevante cuprinse în Ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 83/2014, nr. 57/2015, nr. 20/2016 și nr. 43/2016“, fără a preciza însă în mod concret care sunt aceste prevederi. Ca atare, Curtea reține că prezenta excepție de neconstituționalitate nu vizează și prevederile cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, câtă vreme autorii excepției nu indică obiectul concret al sesizării, nefiind suficientă indicarea, vagă și generică, „dispoziții relevante“ pentru o legală sesizare a jurisdicției constituționale. … 124.Prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile legale criticate sunt incidente în cauzele în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ … – Art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ … … 125.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la trăsăturile Statului Român, ale art. 142 alin. (1) referitoare la structura Curții Constituționale și ale art. 147 alin. (4) din Constituție referitoare la deciziile Curții Constituționale. … 126.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai făcut obiectul a numeroase decizii prin care a constatat constituționalitatea acestora. Cu toate acestea, se observă că autorii prezentei excepții critică o anumită interpretare a acestor dispoziții care, până în prezent, nu a mai fost examinată de Curtea Constituțională. Autorii excepției solicită pronunțarea de către Curtea Constituțională a unei decizii intermediare interpretative, și nu a uneia pure și simple (a se vedea, pentru diferența dintre cele două categorii de decizii, Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, paragraful 50). Interpretarea pe care autorii o consideră neconstituțională este cea dată de o parte dintre instanțele judecătorești care au extins coeficientul de multiplicare 19 și în privința stabilirii indemnizației altor categorii de magistrați decât procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). … 127.În cauza de față autorii nu fac decât să argumenteze că instanțele judecătorești au interpretat în mod eronat dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și pe cele ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 128.Curtea reține însă că excepția astfel formulată are natura unei critici aduse manierei în care instanțele judecătorești au interpretat dispozițiile legale invocate. Or, împrejurarea în care unele instanțe judecătorești ar interpreta în mod greșit dispozițiile legale aplicabile situației de fapt nu reprezintă un temei suficient pentru a permite Curții Constituționale să soluționeze pe fond o excepție invocată în aceste condiții, întrucât ar încălca atribuțiile sale prevăzute de art. 146 din Constituție. Astfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 371 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019, paragraful 18). Din acest motiv, Curtea Constituțională, în numeroase ocazii, a respins, ca inadmisibile, excepții de neconstituționalitate prin care se critica modalitatea de interpretare a normelor legale pretins neconstituționale. De pildă, prin Decizia nr. 199 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 31 august 2023, paragraful 18, Curtea a apreciat că pretinsele critici din respectiva cauză sunt, în realitate, chestiuni de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale care reglementează recursul împotriva încheierii de respingere a sesizării Curții Constituționale și vizează o aplicare eronată de către instanța de judecată a dispozițiilor Codului de procedură penală pentru calculul termenului de depunere a recursului. … 129.În sfârșit, Curtea observă că dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu fac nicio referire expresă la categoriile de personal bugetar din care fac parte și reclamanții din acțiunile în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și nici la categoriile de personal de ale căror indemnizații vor reclamanții să beneficieze. Legătura dintre textele formal criticate, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, și criticile efectiv formulate, adică soluția concretă pe care reclamanții o doresc de la instanțele judecătorești, este greu de decelat. Curtea Constituțională nu are competența de a exclude din ordinea de drept posibile interpretări ale unor norme legale care sunt străine de conținutul normativ al acesteia. Între norma de drept primar, pe de o parte, și interpretarea acesteia, pe de altă parte, există o legătură indisolubilă. Interpretarea, pentru a nu deveni un simplu procedeu retoric prin care, în fapt, se dorește impunerea, cu ocolirea puterii legiuitoare, unor noi norme juridice, trebuie să vizeze în mod strict norme juridic în vigoare. Or, în prezenta cauză, autorii excepției nu aduc în discuție un aspect ce vizează interpretarea, ca operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare, ci o chestiune de greșită înțelegere a textului criticat de către unele instanțe judecătorești care, prin utilizarea unui raționament fals interpretativ, denaturează însuși conținutul actului normativ. Remediul îl constituie controlul judiciar și nu controlul de constituționalitate. … 130.De altfel, Curtea reține că art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au un caracter general, putând fi aplicate într-o multiplicitate indefinită de situații de către autoritățile învestite de către ordinea juridică în acest sens. Într-adevăr, Curtea a statuat că legea poate conține reglementări generale, revenind administrației și instanțelor judecătorești rolul de a le interpreta și corela cu ansamblul legislației (Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 29 iunie 2023, paragraful 173). Or, întrucât susținerile autorilor prezentei excepții, în mod similar cu cele ale autorilor sesizării din cauza soluționată prin Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023, precitată, reflectă o modalitate proprie de interpretare a acestora, se impune respingerea, ca inadmisibilă, și în prezenta cauză a excepției de neconstituționalitate. … 131.Totodată se critică și modalitatea în care aceleași instanțe au interpretat o decizie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016. … 132.O asemenea critică nu vizează conformitatea conținutului unor dispoziții legale, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu standardele constituționale invocate în mod formal de către autorul excepției, ci chiar modalitatea de interpretare de către instanțele judecătorești a unei decizii a Curții Constituționale. Această împrejurare este similară celei reținute în Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019, paragraful 55, în care Curtea Constituțională a reținut că și criticile prin care este pusă în discuție modalitatea în care instanțele judecătorești interpretează decizii ale Curții Constituționale sunt, prin analogie, calificate drept critici prin care se pune în discuție modalitatea de interpretare și aplicare a legii de către instanțe. Astfel, Curtea a reamintit bogata sa jurisprudență potrivit căreia nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Curtea a apreciat că a răspunde unor astfel de critici ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, și Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14). … 133.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ministerul Justiției în dosarele nr. 16/42/2021 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, nr. 2.961/120/2019, nr. 2.264/114/2020, nr. 6.372/120/2020, nr. 2.911/120/2020, nr. 5.113/120/2020 și nr. 551/120/2021 ale Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 1.854/40/2020, nr. 3.229/86/2019 și nr. 2.499/86/2020 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, nr. 8.233/2/2018/a1 și nr. 1.284/2/2020/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 872/30/2020 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, nr. 1.463/107/2020 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, nr. 1.837/90/2019, nr. 2.880/90/2020, nr. 309/90/2020, nr. 2.802/90/2019, nr. 2.567/90/2020, nr. 3.398/90/2020, nr. 5.707/109/2020, nr. 6.456/109/2020, nr. 3.632/90/2020, nr. 3.631/90/2020, nr. 32.906/3/2019, nr. 2.356/109/2021 și nr. 3.238/90/2021 ale Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, nr. 494/90/2021, nr. 2.429/90/2021 și nr. 560/90/2022 ale Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, nr. 1.828/102/2018 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, nr. 4.064/86/2020, nr. 1.434/86/2021, nr. 3.738/86/2021 și nr. 1.517/86/2022 ale Tribunalului Suceava – Secția I civilă, nr. 3.608/111/2021 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă, nr. 4.075/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, nr. 510/103/2020 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă, nr. 2.884/107/2021 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 4.551/121/2021 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, nr. 499/88/2022 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, nr. 1.065/2/2021* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, nr. 1.749/87/2019 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 1.160/99/2022 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, nr. 8.225/109/2021 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 257/117/2021, nr. 2.930/117/2021/a1, nr. 3.841/117/2019/a1, nr. 732/117/2021/a1, nr. 5.065/117/2020, nr. 5.009/117/2020, nr. 233/117/2022 și nr. 3.326/117/2022 ale Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 1.910/40/2020 și nr. 4.273/86/2020 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, nr. 315/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, nr. 6.851/120/2020 și nr. 6.286/120/2020 ale Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 2.027/90/2020 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 5.556/120/2020 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 510/90/2021 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, nr. 661/114/2021 al Tribunalului Buzău – Secția I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 3.918/107/2021, nr. 2.399/30/2020, nr. 4.577/107/2020 și nr. 3.720/107/2022 ale Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 648/117/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, nr. 4.265/86/2020 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, nr. 2.986/120/2022 și nr. 2921/120/2022 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, nr. 3.287/85/2019 al Tribunalului Sibiu – Secția I civilă, nr. 3.443/107/2022 al Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 5.391/120/2020* al Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, nr. 7.074/2/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, nr. 6.245/120/2020 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 3.192/111/2021 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, nr. 6.912/63/2022 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, nr. 4.390/99/2021 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, nr. 638/90/2021 și nr. 2.394/90/2020* ale Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, nr. 418/107/2022 și nr. 4.341/107/2022 ale Tribunalului Alba – Secția I civilă, nr. 4.459/120/2021 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, nr. 142/102/2022 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, nr. 1.384/87/2022, nr. 1.526/87/2022 și nr. 1.486/87/2022 ale Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, precum și de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 19.443/3/2021 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția I civilă, Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă, Tribunalului Suceava – Secția I civilă, Tribunalului Bihor – Secția I civilă, Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Complet specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Bacău – Secția I civilă, Tribunalului Alba – Secția I civilă, Tribunalului Galați – Secția I civilă, Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Iași – Secția I civilă, Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, Tribunalului Buzău – Secția I civilă, Complet specializat în conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Complet specializat pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Sibiu – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva––
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Conectat cu
Permit crearea unui cont
Când vă conectați pentru prima dată folosind un buton de conectare socială, colectăm informațiile de profil public ale contului dvs. partajate de furnizorul de conectare socială, pe baza setărilor dvs. de confidențialitate. De asemenea, primim adresa dvs. de e-mail pentru a vă crea automat un cont pe site-ul nostru web. Odată ce contul dvs. este creat, veți fi conectat la acest cont.
DezacordDe acord
Vă rugăm să vă autentificați pentru a comenta
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nouCele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
wpDiscuz
0
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x
Pentru a oferi cea mai buna experiența, utilizăm tehnologii cookie. Neacordarea sau retragerea consimțământului poate afecta în mod negativ anumite caracteristici și funcții ale siteului.
Functional
Mereu activ
Stocarea sau accesul tehnic este strict necesar în scopul legitim de a permite utilizarea unui serviciu specific solicitat în mod explicit de abonat sau utilizator sau în scopul unic de a efectua transmiterea unei comunicări prin intermediul unei rețele de comunicații electronice.
Preferences
The technical storage or access is necessary for the legitimate purpose of storing preferences that are not requested by the subscriber or user.
Statistii
The technical storage or access that is used exclusively for statistical purposes.Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
Marketing
Stocarea sau accesul tehnic care este utilizat exclusiv în scopuri statistice anonime. În lipsa unei citații, a unei conformări voluntare din partea furnizorului dvs. de servicii de internet sau a unor înregistrări suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau recuperate doar în acest scop nu pot fi utilizate, de obicei, pentru a vă identifica.
A apărut o problemă la raportarea acestei postări.
Blocare membru?
Vă rugăm să confirmați că doriți să blocați acest membru.
Nu vei mai putea:
Vedeți postările membrilor blocați
Menționați acest membru în postări
Invitați acest membru în grupuri
Trimite mesaj acestui membru
Adăugați acest membru ca conexiune
Vă rugăm să rețineți:
Această acțiune va elimina și acest membru din conexiunile dvs. și va trimite un raport administratorului site-ului.
Vă rugăm să acordați câteva minute pentru finalizarea acestui proces.
