DECIZIA nr. 677 din 21 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Grațianu în Dosarul nr. 8.155/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.566D/2018.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că normele de competență materială sunt norme de procedură pe care legiuitorul este liber să le adopte în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.155/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Sorin Grațianu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că revizuirea este o cale de atac suplimentară, extraordinară, ca și recursul, dar aceasta nu este una de cenzură, în fața unei alte instanțe superioare, independentă și obiectivă, ci se judecă tot de instanța care, anterior, în apel sau recurs, s-a pronunțat deja, devenind incompatibilă chiar potrivit art. 42 alin. (1) pct. 1 și art. 13 din Codul de procedură civilă, cu alte cuvinte „reclamând pe cineva la el însuși“. Autorul excepției susține că practica judiciară a demonstrat că subiectivitatea dă un procent de 99% de respingeri „colegiale“. … 6.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că obiectivitatea și imparțialitatea în judecarea unei cereri de revizuire sunt asigurate prin repartizarea aleatorie a cererii către un alt complet de judecată decât cel care a pronunțat hotărârea împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire, astfel cum reiese și din art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fapt care garantează desfășurarea unui proces echitabil și soluționarea imparțială a cererii de revizuire.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere“. … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 20 alin. (1) și art. 11 alin. (1). Din motivarea excepției rezultă că se invocă nerespectarea dreptului la un proces echitabil, garantat prin art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au un conținut normativ identic cu al celor ale art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, asupra cărora s-a pronunțat, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 235 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 11 aprilie 2006. În considerentele deciziei menționate, pornind de la constatarea că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care se poate exercita numai în condițiile expres prevăzute de lege, Curtea a reținut că în cadrul soluționării acesteia se analizează aspecte de fapt, necunoscute și care nu au putut fi luate în considerare la pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se cere, astfel că este firesc ca cererea de revizuire să se adreseze aceleiași instanțe care a judecat cauza în fond, întrucât i se cere să revină asupra propriei hotărâri, în baza împrejurărilor nou-ivite ulterior pronunțării hotărârii. Aceasta deoarece situația reținută de instanța de fond s-a schimbat ulterior, după pronunțarea hotărârii definitive, iar scopul căii de atac a revizuirii este tocmai retractarea hotărârii atacate, având în vedere noile realități. … 13.Ca atare, în ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție referitoare la dreptul la un proces echitabil, în special la judecarea cauzei de către o instanță imparțială, Curtea a constatat că nu este întemeiată. În acest sens, a precizat că pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și va judeca și cererea de revizuire nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată.  … 14.Totodată, Curtea a reamintit că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constituționale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile și condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, bineînțeles, cu respectarea normelor și a principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. … 15.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, atât soluția pronunțată, cât și considerentele pe care aceasta se sprijină își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 16.În plus, Curtea observă că prevederile art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care stabilesc competența instanței care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită de a soluționa și calea de atac a revizuirii, trebuie interpretate coroborat cu dispozițiile art. 41 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare(…)“. Așadar, legiuitorul a instituit un mecanism procedural de asigurare a caracterului echitabil al procesului, evitându-se astfel riscul unei judecăți lipsite de imparțialitate. Prin urmare, în compunerea completului care va soluționa revizuirea nu va putea să intre judecătorul care a participat la pronunțarea hotărârii împotriva căreia a fost formulată cererea de revizuire. Afirmația autorului excepției referitoare la pretinsa lipsă de obiectivitate a judecătorilor instanței la care funcționează judecătorul/judecătorii care a/au pronunțat hotărârea atacată este o simplă opinie personală, care face abstracție de caracteristicile definitorii ale activității jurisdicționale și ale statutului judecătorilor, configurate prin dispozițiile art. 125 alin. (2) și (3) din Constituție, potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Grațianu în Dosarul nr. 8.155/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 510 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește