DECIZIA nr. 675 din 29 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Țicu Darin în Dosarul nr. 466/30/2018/a1 al Tribunalului Timiș – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 378D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 379D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Cojocăreanu în Dosarul nr. 6.735/63/2017/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară. La apelul nominal se constată lipsa părților. … 4.Magistratul-asistent referă asupra procedurii de citare a părții Grădinaru Florin, învederând că acesta a fost citat la toate cele trei adrese menționate de instanța judecătorească, una dintre ele fiind în străinătate. Se arată că dovada îndeplinirii procedurii de citare în străinătate s-a întors nesemnată de persoana citată. Magistratul-asistent arată că procedura de citare s-a realizat și prin afișare la ușa instanței și pe site-ul Curții Constituționale. Procedura de citare este legal îndeplinită cu celelalte părți. … 5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public apreciază procedura de citare ca fiind îndeplinită. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 379D/2018 la Dosarul nr. 378D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Subliniază scopul procedurii de cameră preliminară, acela de a verifica și înlătura eventualele neregularități survenite în cursul urmăririi penale, astfel încât faza de judecată să se desfășoare cu celeritate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 249 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 8 iulie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 9 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 466/30/2018/a1, Tribunalul Timiș – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Țicu Darin în procedura camerei preliminare. … 9.Prin Încheierea nr. 15 din 23 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.735/63/2017/a1, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Cojocăreanu în procedura camerei preliminare. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că „soluția legislativă criticată nu dă posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a restitui cauza la procuror în situația în care constată nulitatea unor acte de urmărire penală ce încalcă dispozițiile legii și drepturile procesuale ale inculpatului, nulitate ce presupune efectuarea unor probe suplimentare de către procuror, respinse în mod nelegal în cursul urmăririi penale“. Deși, potrivit art. 124 din Constituție, „justiția se înfăptuiește în numele legii“, iar „judecătorii sunt independenți și se supun numai legii“, soluția legislativă restrânge rolul judecătorului, acesta neputând trimite cauza la procuror, dreptul la apărare al inculpatului nefiind asigurat în toate etapele procesului penal. … 11.Susțin că sancțiunea anulării, în temeiul art. 282 din Codul de procedură penală, a ordonanțelor procurorului prin care s-a respins cererea de administrare a unor probe apare ca fiind lipsită de eficacitate, în contextul în care judecătorul nu poate restitui cauza la procuror într-o astfel de situație. Se încalcă astfel dreptul inculpatului la un proces echitabil, cu respectarea principiului legalității și a normelor procesual penale. … 12.Apreciază că sunt încălcate principiul legalității procesului penal și cel al separației funcțiilor judiciare, în condițiile în care judecătorul de cameră preliminară este obligat să dispună începerea judecății, deși acesta a exclus mai multe probe și a sancționat, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii. Or, în condițiile legale actuale, prin aplicarea art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, nefiind posibilă trimiterea cauzei la parchet, în raport cu soluția de excludere a tuturor probelor relevante, funcția de judecată presupune, în concret, și exercitarea funcției de urmărire penală. În continuare, se face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 23 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 31 martie 2016. Arată că legiuitorul a prevăzut în mod distinct funcțiile judiciare care se exercită în cadrul procesului penal, art. 3 alin. (1) din Codul de procedură penală făcând o deosebire clară între funcția de urmărire penală și funcția de judecată, în timp ce alin. (3) al aceluiași articol stabilește în mod expres că exercitarea unei funcții judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții judiciare. … 13.Astfel, în condițiile în care urmărirea penală este golită de conținut prin excluderea aproape în întregime a probelor administrate în faza de urmărire penală, inclusiv a declarațiilor de suspect și de inculpat, dispozițiile art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, care impun judecătorului de cameră preliminară să dispună începerea judecății, interzicând trimiterea cauzei la parchet, încalcă principiile legalității și separației funcțiilor judiciare în procesul penal și, în consecință, încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 126 alin. (2) din Constituție. … 14.Tribunalul Timiș – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală, care împiedică judecătorul de cameră preliminară să dispună începerea judecății atunci când a înlăturat ca nelegale toate probele administrate în cursul urmăririi penale ține seama tocmai de principiul separării funcțiilor judiciare, consacrat de prevederile art. 3 din Codul de procedură penală. A permite judecătorului de cameră preliminară să evalueze dacă probele legal administrate în faza de urmărire penală sunt sau nu suficiente pentru susținerea acuzației înseamnă depășirea obiectului procedurii camerei preliminare și, în mod implicit, încălcarea principiului legalității procesului penal, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, în această etapă se verifică exclusiv legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală. Așadar, în considerarea principiului separației funcțiilor judiciare, dacă procurorul comunică judecătorului de cameră preliminară că, în ciuda excluderii unora dintre probele administrate, menține dispoziția de trimitere în judecată, judecătorul va proceda conform dispozițiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, dispunând începerea judecății. … 15.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Arată că instituția camerei preliminare are ca scop înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată, fiind în același timp un remediu procesual menit „să răspundă exigențelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal“. Dispozițiile art. 54 din Codul de procedură penală instituie în competența judecătorului de cameră preliminară verificarea conformității probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanțiile privind caracterul echitabil al procedurii. Sub acest aspect, legalitatea administrării probelor este strâns și exclusiv legată de asigurarea caracterului echitabil al procesului penal. Ca urmare, dacă judecătorul va constata că se impune înlăturarea mijlocului de probă, deoarece a produs o vătămare esențială drepturilor procesuale ale unei părți, va exclude acel mijloc de probă. În conținutul dispozițiilor care reglementează camera preliminară, prin soluțiile care pot fi dispuse sunt prevăzute criteriile în baza cărora se stabilește dacă procedura în cursul urmăririi penale a avut un caracter echitabil pentru a se putea proceda la judecata pe fond. Judecătorului de cameră preliminară, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate, îi revine numai sarcina de a verifica legalitatea trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar activitatea desfășurată de acesta nu privește fondul cauzei, „actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție“. Aprecierea inculpatului referitoare la încălcarea principiului legalității, decurgând din împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară este obligat să dispună începerea judecății, deși a exclus aproape toate probele administrate în cursul urmăririi penale, este contrară dispozițiilor legale care reglementează soluțiile ce pot fi adoptate de judecătorul de cameră preliminară, acesta dispunând – conform art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală – restituirea cauzei la parchet, între altele, dacă a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale. De altfel, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară comunică de îndată parchetului, în vederea remedierii, încheierea pronunțată, în cazul în care fie constată neregularități ale actului de sesizare, fie sancționează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, ori exclude una sau mai multe probe administrate în cursul urmăririi penale. În camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Ca urmare, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. De asemenea obiectul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile pe care trebuie să le combată. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Avocatul Poporului, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că în procedura camerei preliminare, instanța de judecată va analiza și se va pronunța, în consecință, asupra legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Restituirea cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară ca urmare a excluderii tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale se impune având în vedere necesitatea refacerii în totalitate a urmăririi penale, probele administrate anterior neputând fi valorificate în niciun mod, fiind considerate a fi fost obținute în mod nelegal. Această soluție nu presupune însă că judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra temeiniciei acuzației sau asupra faptului dacă probele respective sunt sau nu suficiente pentru a întemeia o acuzație. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății.“ … 21.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (2) potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, dintr-o perspectivă similară, prin Decizia nr. 257 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 19 iulie 2016, paragrafele 20-26, Decizia nr. 493 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 20 octombrie 2016, paragrafele 14-18, și Decizia nr. 208 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, paragrafele 15-22. … 23.Cu acele prilejuri, Curtea Constituțională a observat că autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, deoarece nu permit judecătorului de cameră preliminară, în cazul excluderii doar în parte a probelor administrate în cursul urmăririi penale, să restituie cauza la parchet. Plecând de la cele susținute de către autorii excepției, Curtea a reținut că aceștia doresc reglementarea posibilității judecătorului de a restitui cauza la parchet pentru a se completa urmărirea penală, în cazul în care apreciază că probele neexcluse nu sunt suficiente pentru stabilirea vinovăției inculpatului. În acest sens Curtea a constatat că o instituție asemănătoare a fost reglementată în art. 333 din Codul de procedură penală din 1968, care prevedea că „în tot cursul judecății instanța se poate desesiza și restitui dosarul procurorului, când din administrarea probelor sau din dezbateri rezultă că urmărirea penală nu este completă și că în fața instanței nu s-ar putea face completarea acesteia decât cu mare întârziere. Instanța este obligată să arate motivele pentru care, potrivit alineatului precedent, a dispus restituirea, indicând totodată faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin ce anume mijloace de probă“. Această instituție a fost eliminată din fondul activ al legislației prin art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Potrivit expunerii de motive la lege, „a fost restrânsă posibilitatea instanței de a restitui cauza la procuror, aceasta limitându-se doar la cazurile de încălcări procedurale prevăzute de art. 197 privind cauzele de nulitate. Din practica judiciară a rezultat această necesitate în condițiile în care în «spatele» multor restituiri pentru completarea urmăririi penale se ascundeau de fapt soluții ce ar fi putut fi de achitare. De asemenea, pentru celeritate, instanța este în acest fel determinată să procedeze la o completare a urmăririi penale prin cercetarea judecătorească, evitându-se tergiversarea soluționării prin «plimbarea» dosarului între instanță și parchet“. … 24.În continuare, Curtea a observat că, potrivit concepției legiuitorului reflectate în Codul de procedură penală, instituția procesuală a camerei preliminare nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal. Totodată, Curtea a reținut că, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014). De asemenea Curtea a reținut că obiectul procedurii desfășurate în camera preliminară îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată (Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 1 martie 2016). … 25.Astfel, Curtea a constatat că în procedura camerei preliminare, instanța de judecată va analiza și se va pronunța, în consecință, asupra legalității sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Restituirea cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară ca urmare a excluderii tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale se impune având în vedere necesitatea refacerii în totalitate a urmăririi penale, probele administrate anterior neputând fi valorificate în niciun mod, fiind considerate a fi fost obținute în mod nelegal. Această soluție nu presupune însă că judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra temeiniciei acuzației sau asupra faptului dacă probele respective sunt sau nu sunt suficiente pentru a întemeia o acuzație. … 26.Curtea a apreciat că, dacă s-ar admite susținerile autorilor excepției, s-ar ajunge la situația în care judecătorul de cameră preliminară, în cazul excluderii doar a unor probe, ar trebui să facă aprecieri asupra probelor rămase din perspectiva temeiniciei susținerii unei acuzații. Or, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar nu stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului. … 27.În continuare, Curtea a observat că, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, „Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat“. Astfel, în cazul în care probele neexcluse nu sunt suficiente pentru a fundamenta vinovăția inculpatului, instanța, potrivit art. 396 alin. (1) din același act normativ, pronunță o soluție de achitare a inculpatului. De asemenea, potrivit art. 385 din Codul de procedură penală, „Dacă din cercetarea judecătorească rezultă că pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor cauzei este necesară administrarea de probe noi, instanța dispune fie judecarea cauzei în continuare, fie amânarea ei pentru administrarea probelor“. … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Țicu Darin în Dosarul nr. 466/30/2018/a1 al Tribunalului Timiș – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și de Daniel Cojocăreanu în Dosarul nr. 6.735/63/2017/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară și constată că dispozițiile art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori – Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește