DECIZIA nr. 674 din 21 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și ale art. 3 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Societatea Proenerg – S.A. din București în Dosarul nr. 23.226/299/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 829D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Mihai Maftei, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celeilalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale întrucât persoana expropriată nu are posibilitatea să conteste soluția tehnică a exproprierii, ci doar cuantumul despăgubirii acordate, ceea ce ar putea conduce la abuzuri din partea expropriatorului. Arată că persoana expropriată ar trebui să aibă acces la planurile ce au stat la baza soluției tehnice a exproprierii, să fie încunoștințată cu privire la ce se va întâmpla, pentru a putea să conteste soluția tehnică. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că exercitarea atributelor dreptului de proprietate se face în temeiul legii. În materie de limitare a dreptului de proprietate prin expropriere, această lege este chiar Constituția, care cuprinde dispoziții speciale în art. 44 alin. (3) și (6). Ceea ce se reglementează la nivel constituțional este posibilitatea de a contesta în justiție doar cuantumul despăgubirii, iar nu și alte aspecte ale exproprierii. Din această perspectivă, apreciază că se solicită o completare a Legii nr. 255/2010 și, mai mult, o completare peste ceea ce prevede, în mod limitativ, Constituția, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 5.Acordându-i-se cuvântul în replică, reprezentantul autorului excepției precizează că Legea nr. 255/2010 are ca premisă pentru expropriere situația în care nu există o altă soluție tehnică, astfel cum prevede art. 1 din aceasta. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 27 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 23.226/299/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) și ale art. 3 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Excepția a fost ridicată de Societatea Proenerg – S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare a pârâtei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere la modificarea soluției tehnice aferente proiectului „Modernizarea centurii rutiere a Municipiului București între A1-DN7 și DN2-A2“, precum și anularea unei decizii de expropriere. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că procedura exproprierii permite abuzuri din partea expropriatorului, fără ca expropriatul să poată contesta poziția expropriatorului. Astfel, textele de lege criticate sunt constituționale numai în măsura în care: se prevede dreptul proprietarului de a fi încunoștințat cu privire la analizarea dreptului său de proprietate în vederea exproprierii; se permite expropriatului să ia cunoștință de planurile/proiectele/ documentațiile etc. aferente exproprierii, într-un termen rezonabil; se permite acestuia să își exprime opinia cu privire la documentele menționate sau să le conteste; se instituie obligativitatea întocmirii de către o comisie de analiză, din care să facă parte specialiști/angajați și/sau experți-parte ai expropriatorului, ai proprietarului și ai autorităților locale, a unui răspuns argumentat tehnic, juridic și economic față de opinia/contestația exprimată de expropriat în ceea ce privește planurile/proiectele/documentațiile etc. propuse; este posibilă rectificarea planurilor/proiectelor/documentațiilor etc. aferente exproprierii, conform răspunsului comisiei de analiză, anterior arătată, constituite în vederea analizării contestației expropriatului. … 8.Se mai susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale atât timp cât acestea nu oferă proprietarului nici transparența, nici egalitatea în drepturi și nici dreptul la un remediu efectiv, prevăzute de Legea fundamentală, respectiv atât timp cât proprietarul nu poate contesta soluția tehnică a exproprierii, singura contestare efectivă fiind cea a cuantumului despăgubirii. Or, imposibilitatea reanalizării soluției tehnice a exproprierii poate permite abuzuri din partea expropriatorului. În acest sens, se arată că, în speță, din planul aferent exproprierilor propuse pentru două suprafețe de teren, se poate observa că cea de-a doua expropriere propusă, în raport cu prima, pare a fi ilogică, argumentarea acesteia fiind dată de relocarea unei conducte al cărei regim de folosință este incert și al cărei diametru este de numai 17 cm. Or, în această situație, nu se justifică oportunitatea, pertinența și proporționalitatea exproprierii, cu toate consecințele sale, în condițiile în care relocarea conductei ar putea fi operațiunea cea mai puțin costisitoare și cea mai rapidă pentru expropriator, cea mai puțin păguboasă pentru autoritatea expropriatoare, cea mai noninvazivă și nepăgubitoare pentru expropriat. … 9.Se susține, totodată, că expropriatului îi este suprimat dreptul la un remediu efectiv, respectiv dreptul de a contesta soluția tehnică, ceea ce înseamnă că legislația este aplicabilă părtinitor în favoarea expropriatorului. Autoarea excepției mai arată că exproprierea pe care a contestat-o i-a afectat dreptul de proprietate, dreptul la dezvoltarea pe care și-o propusese și pe care o urmărea după achiziția imobilului parțial expropriat, precum și dreptul la imagine, ceea ce poate însemna chiar iminența insolvenței. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) și ale art. 3 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, care, la data ridicării excepției de neconstituționalitate, aveau următorul cuprins:– Art. 2 alin. (1) lit. a): „(1) În sensul prezentei legi, sunt declarate de utilitate publică următoarele lucrări:a)lucrările de construcție, reabilitare și modernizare de drumuri de interes național, județean și local, precum și toate lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrările necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente, lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum și a infrastructurii de transport naval;“;– Art. 3: „Potrivit prevederilor prezentei legi pot fi expropriate bunurile imobile proprietate a persoanelor fizice sau persoanelor juridice, cu sau fără scop lucrativ, și a oricăror alte entități, precum și cele aflate în proprietatea privată a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pe care se realizează lucrările de utilitate publică de interes național, județean și local.“ …  …  …  … 15.Ulterior sesizării Curții Constituționale, prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 255/2010 au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 144/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 19 iulie 2019, fără a se schimba soluția legislativă, ci adăugându-se enumerării lucrărilor declarate de utilitate publică și lucrările de construcție, reabilitare și modernizare de parcări de interes național, județean și local. … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1), (3), (4), (6) și (8) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Prin raportare la art. 20 din Constituție, se invocă și următoarele dispoziții din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 13 – Dreptul la un remediu efectiv, art. 14 – Interzicerea discriminării, art. 17 – Interzicerea abuzului de drept și art. 18 – Limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor. Se face referire, de asemenea, și la art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la aceeași convenție. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că susținerile referitoare la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor de lege supuse controlului reprezintă, de fapt, propuneri de modificare și completare a cadrului legislativ existent în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică. … 18.Curtea constată că dispozițiile legale ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate conțin reglementări cu caracter general, cu privire la care autoarea excepției nu formulează, în realitate, veritabile critici de constituționalitate. Sub acest aspect, analizând prevederile criticate, Curtea reține că art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 255/2010 enumeră lucrările ce pot fi declarate de utilitate publică, iar art. 3 din aceeași lege nu face altceva decât să afirme principiul general constând în posibilitatea, recunoscută de legea în discuție, de expropriere a bunurilor imobile proprietate a persoanelor fizice sau persoanelor juridice, cu sau fără scop lucrativ, și a oricăror altor entități, precum și a celor aflate în proprietatea privată a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pe care se realizează lucrările de utilitate publică de interes național, județean și local. … 19.Susținerile autoarei excepției au caracter generic, vizând însăși concepția de ansamblu a legiuitorului cu privire la modul de reglementare a problematicii exproprierii. Or, actul normativ din care fac parte prevederile criticate reprezintă concretizarea la nivel legal, infraconstituțional a dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Legea fundamentală, care instituie interdicția exproprierii realizate altfel decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Respectând aceste exigențe constituționale, legiuitorul a reglementat, prin Legea nr. 255/2010, mecanisme procedurale prin care persoanele expropriate au posibilitatea de a verifica respectarea acestor condiții, pe cale administrativă sau, după caz, judiciară, nu însă și măsura exproprierii propriu-zise, care este permisă și recunoscută chiar de Constituție, în măsura în care sunt întrunite condițiile amintite. … 20.De altfel, în jurisprudența Curții Constituționale s-a constatat că prevederile Legii nr. 255/2010 care reglementează modul de stabilire a despăgubirii sunt apte să îi confere acesteia caracteristicile impuse de Legea fundamentală, și anume de a fi dreaptă și prealabilă, adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului. Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. În cadrul acestei etape, proprietarii pot demonstra valoarea reală a imobilului, obținând astfel o despăgubire care să acopere pierderea suferită prin scoaterea din patrimoniul acestora a imobilelor expropriate. Mai mult, decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din lege. În cazul în care proprietarul nu este de acord cu despăgubirea stabilită și contestă caracterul just al acesteia, devin incidente dispozițiile art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, în sensul că instanța de judecată va fi cea care va stabili cuantumul despăgubirii. Această ipoteză este reglementată de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, care dispune că expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței judecătorești competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă (a se vedea, în sensul celor arătate, de exemplu, Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 17 și 18). … 21.Prin urmare, de vreme ce lipsa din cuprinsul legii a unei reglementări care să permită persoanei expropriate să conteste însăși exproprierea nu aduce atingere dreptului de proprietate privată, omisiunea legislativă criticată nu prezintă relevanță constituțională, iar excepția de neconstituționalitate astfel motivată este inadmisibilă din perspectiva competenței Curții Constituționale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, rămânând la latitudinea legiuitorului o eventuală modificare a concepției legislative actuale. … 22.În plus, Curtea observă, totodată, că autoarea excepției își axează motivarea și pe o serie de elemente de fapt, specifice situației litigioase concrete, ale căror clarificare și evaluare revin instanței de judecată învestite cu soluționarea cauzei în cursul căreia a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, excedând, de asemenea, competenței Curții Constituționale. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și ale art. 3 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Societatea Proenerg – S.A. din București în Dosarul nr. 23.226/299/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește