DECIZIA nr. 673 din 29 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, în Dosarul nr. 21/332/2018/a1 al Tribunalului Mehedinți – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 320D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra actului depus la dosar de către partea Sfredel Vicuțu, prin care acesta solicită să se constate că procesul-verbal de percheziție domiciliară este lovit de nulitate absolută și, în consecință, să se dispună excluderea mijlocului de probă din materialul probator administrat în cauză. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, ca fiind inadmisibilă. … 4.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 475D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alex Costinel Grecu în Dosarul nr. 17.637/231/2017/a1 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Daniel Soare, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.133D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Adrian Macarie în Dosarul nr. 2.592/40/2018/a1.1 al Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Avocatul prezent și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.133D/2019 și nr. 475D/2018 la Dosarul nr. 320D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care apreciază că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale deoarece dau posibilitatea judecătorului de cameră preliminară să se pronunțe în camera de consiliu, fără citarea părților. Prin utilizarea sintagmei „fără citarea părților“ sunt excluși de la citare și inculpații aflați în stare de arest. Or, un element esențial al dreptului la apărare îl reprezintă citarea și prezentarea inculpatului aflat în stare de arest, inclusiv în cadrul camerei preliminare. Prin neasigurarea prezenței acestuia i se încalcă dreptul la apărare. Art. 344 alin. (3) din Codul de procedură penală este neconstituțional deoarece limitează formularea cererilor și excepțiilor doar în scris. Limitând dreptul avocatului părții și dreptul inculpatului de a invoca cereri și excepții numai sub forma înscrisurilor se îngrădește dreptul la apărare. În consecință, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 8.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală. Susține că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții, de exemplu, prin Decizia nr. 808 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 17 aprilie 2019, și Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că aceste dispoziții sunt constituționale, în condițiile în care legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, de celelalte părți și de persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. … 9.În ceea ce privește situația arestatului preventiv arată că acesta beneficiază de asistență juridică în tot cursul procesului penal prin apărător din oficiu sau ales, care are posibilitatea să îl asiste sau să îl reprezinte, acesta putând formula opinii juridice întemeiate referitoare la legalitatea probelor sau a actelor de procedură, astfel cum este cerut în procedura camerei preliminare. Având în vedere aceste aspecte, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin Încheierea din 28 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 21/332/2018/a1, Tribunalul Mehedinți – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în primă instanță. … 11.Prin Decizia penală nr. 329/A/2018 din 22 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.637/231/2017/a1, Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alex Costinel Grecu. Excepția a fost ridicată cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva încheierii de cameră preliminară. … 12.Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.592/40/2018/a1.1, Curtea de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Adrian Macarie. Excepția a fost ridicată cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva încheierii de cameră preliminară. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției arată că varianta inițială a dispozițiilor criticate a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014. Susține că, deși textul art. 346 din Codul de procedură penală a fost modificat prin Legea nr. 75/2016, legiuitorul a prevăzut că doar în situația în care părțile formulează cereri și excepții sau instanța invocă din oficiu excepții se dispune citarea părților și a persoanei vătămate, iar cauza este pronunțată cu participarea procurorului, iar nu și în cealaltă situație prevăzută de textul de lege. … 14.Astfel, este evident că în ipoteza în care nu sunt formulate cereri și excepții are loc o îngrădire a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor, întrucât în acest caz judecătorul se pronunță fără citarea părților și fără participarea procurorului. Îngrădirea exercitării acestui drept poate fi justificată doar prin raportare la art. 53 din Constituție, cu respectarea condițiilor prevăzute de prevederile constituționale. Or, în cauză nu există niciuna dintre situațiile expres menționate de prevederile constituționale anterior menționate, pentru a se putea justifica restrângerea accesului liber la justiție. Apreciază că se mențin toate argumentele de neconstituționalitate avute în vedere la momentul pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, în ceea ce privește soluționarea cauzei fără citarea părților și fără participarea procurorului. Judecătorul de cameră preliminară apreciază că este neconstituțională soluția adoptată de legiuitor, potrivit căreia în ipoteza în care nu sunt formulate cereri și excepții, iar instanța nu invocă din oficiu astfel de excepții, judecătorul se pronunță fără citarea părților și fără participarea procurorului.  … 15.De asemenea, apreciază că o astfel de soluție poate aduce atingere și dreptului la apărare reglementat de art. 24 din Constituție, întrucât partea nu are cunoștință despre termenul la care judecătorul de cameră preliminară face analiza de legalitate a sesizării instanței, administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, neavând posibilitatea ca la acel termen să invoce cereri, excepții sau eventuale motive de nulitate absolută sau relativă. În concluzie, judecătorul de cameră preliminară consideră că art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală îngrădește liberul acces la justiție, dreptul la un proces echitabil, în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor, precum și dreptul la apărare.  … 16.Totodată, se arată că judecarea și soluționarea fazei procesuale a camerei preliminare fără citarea și participarea inculpatului, chiar și când acesta este arestat preventiv, este neconstituțională, încălcând prevederile art. 11 alin. (2), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24 și ale art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală. Apreciază că această fază procesuală este esențială în procesul penal, ce are ca obiectiv verificarea legalității administrării probelor și a tuturor actelor de procedură. Or, în condițiile analizării probelor și a legalității acestora, precum și a actelor de procedură în lipsa inculpatului și fără ca acesta să fie citat se încalcă dreptul la apărare al inculpatului. Astfel, inculpatul arestat nu are posibilitatea de a lua cunoștință despre probele existente la dosar, despre actele și modalitățile de administrare ale acestora sau despre actele de procedură întocmite de organele de cercetare penală. … 17.Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 475D/2018, apreciază că aspectele de neconstituționalitate ale dispoziției criticate au fost remediate de legiuitor ca urmare a pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014. Dispozițiile declarate neconstituționale stabileau că judecătorul de cameră preliminară se pronunță fără participarea procurorului și a inculpatului în toate cazurile, inclusiv dacă în cauză erau formulate cereri sau excepții, ceea ce conducea la încălcarea principiilor contradictorialității și oralității, însă ulterior modificării legislative s-a stabilit că finalizarea procedurii camerei preliminare se face fără citarea părților/persoanei vătămate și fără participarea procurorului doar atunci când nu sunt formulate/invocate cereri ori excepții, ceea ce nu implică o dezbatere contradictorie, astfel încât principiile mai sus arătate nu sunt încălcate. … 18.Dimpotrivă, în cazul în care sunt formulate cereri sau excepții ori judecătorul de cameră preliminară invocă din oficiu excepții, conform art. 344 alin. (4) și art. 345 din Codul de procedură penală, se stabilește termenul pentru soluționarea acestora, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului, iar la termenul stabilit cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu se soluționează, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultându-se concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului. … 19.Astfel, rezultă cu evidență că legiuitorul și-a însușit criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor legale în materie prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 a Curții Constituționale, stabilind prin Legea nr. 75/2016 o procedură pentru situațiile în care sunt formulate/invocate cereri ori excepții, ce implică citarea părților și participarea procurorului, cu posibilitatea prezentării de concluzii orale, în condiții de contradictorialitate, și o altă procedură, necontradictorie, în lipsa unor astfel de cereri sau excepții care să fie puse în discuția părților și a procurorului, situație în care citarea părților este superfluă, putând fi generatoare doar de cheltuieli suplimentare și întârzieri nejustificate în finalizarea procedurii de cameră preliminară. … 20.Curtea de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 1.133D/2019, învederează că, în ceea ce privește temeinicia excepției de neconstituționalitate, cei doi judecători din completul competent să judece contestația împotriva încheierii de cameră preliminară în primă instanță au opinii divergente, după cum urmează: … 21.Unul dintre cei doi judecători de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Susține că dispozițiile ce reglementează la momentul actual faza camerei preliminare, cu referire la soluția legislativă cuprinsă în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, încalcă în continuare dreptul părților la un proces echitabil în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea și egalitatea armelor, precum și dreptul la apărare.  … 22.Arată că prin Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, considerându-se că prin desfășurarea procedurii în camera preliminară, fără participarea procurorului și a inculpatului, se încalcă dreptul la un proces echitabil în componenta referitoare la oralitatea și contradictorialitatea procedurilor și asigurarea egalității armelor. Prin Legea nr. 75/2016 au fost modificate dispozițiile criticate, înlocuindu-se sintagma „fără participarea procurorului și a inculpatului“, cu sintagma „fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului“, situația rămânând neschimbată, participarea părților în această etapă procesuală nefiind asigurată atât timp cât acestea nu au fost legal citate, citare care implică stabilirea unui termen de judecată, în ședința camerei de consiliu, termen care nu poate fi mai scurt de 20 de zile și care trebuie să fie adus la cunoștința acestora în modalitatea amintită, respectiv prin citare. Pe de altă parte, finalizarea procedurii în camera preliminară fără citarea părților impietează și asupra dreptului la apărare al acestora, mai ales în condițiile în care asistența juridică este obligatorie, conform art. 90 din Codul de procedură penală, câtă vreme simpla desemnare a unui apărător din oficiu, fără participarea acestuia și a părții pe care o asistă/reprezintă, echivalează cu o apărare formală.  … 23.Celălalt judecător de cameră preliminară opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepției, întrucât dispoziția contestată nu contravine normelor constituționale invocate de autorul excepției. Susține că prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 a Curții Constituționale s-a constatat că procedura de cameră preliminară era neconstituțională prin prisma faptului că procurorul avea acces la cererile și excepțiile formulate de către inculpat ori excepțiile ridicate din oficiu, pe când inculpatului nu i se comunicau nici excepțiile ridicate din oficiu de către instanță, nici răspunsul parchetului la acestea. De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că cererile și excepțiile formulate de către inculpat, excepțiile ridicate din oficiu și răspunsul parchetului nu erau comunicate părții civile sau părții responsabile civilmente, nefiind cunoscute de acestea din urmă și neputând fi combătute. S-a mai reținut faptul că inculpatul nu se bucură de posibilitatea reală de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce era avansat în drept sau în fapt de către adversar și la tot ceea ce era prezentat de acesta, fiind limitat doar la a depune cereri și excepții după consultarea rechizitoriului, iar în ceea ce privește partea civilă și partea responsabilă civilmente acestea erau excluse ab initio din procedura de cameră preliminară și în acest mod, legiuitorul a restrâns în mod absolut posibilitatea părților de a avea cunoștință și de a dezbate excepțiile ridicate din oficiu și susținerile parchetului, plasându-le într-o situație dezavantajoasă față de procuror. Or, în condițiile în care actuala soluție legislativă prevede posibilitatea fiecărei părți de a invoca cereri și excepții, iar în ipoteza în care se invocă vreo nelegalitate părțile sunt citate, potrivit art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, se respectă dreptul la un proces echitabil al părților. Dacă părțile ar dori să fie citate la termenul fixat pentru finalizarea procedurii de cameră preliminară au posibilitatea să formuleze cereri și excepții în ceea ce privește legalitatea urmăririi penale. … 24.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 25.Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere, care a fost reținut de Curtea Constituțională în deciziile nr. 521 din 6 iulie 2017, nr. 691 din 7 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 22 februarie 2018, și nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, în sensul că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Prevederile legale criticate nu încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, dimpotrivă, dispozițiile legale criticate sunt de natură a asigura îndeplinirea condițiilor procedurale necesare pentru soluționarea litigiului dedus judecății.  … 26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 28.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Dacă nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) și nici nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora.“ … 29.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 referitor la statul român, art. 11 alin. (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curții Constituționale. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 30.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate, dintr-o perspectivă identică, prin Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, precitată, Decizia nr. 691 din 7 noiembrie 2017, precitată, și Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitată. … 31.Cu acele prilejuri, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica potrivit căreia dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt redactate cu încălcarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, și contravin dispozițiilor art. 21 și art. 24 din Constituție. … 32.Curtea a reținut că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită – etapa măsurilor premergătoare (art. 344 din Codul de procedură penală), etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate („Procedura în camera preliminară“ – art. 345 din Codul de procedură penală) și etapa soluționării camerei preliminare („Soluțiile“ – art. 346 din Codul de procedură penală). Prin excepție de la regula precitată, legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerității procedurii în camera preliminară, ca, atunci când nu se invocă cereri sau excepții de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepții de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) și alin. (3) din Codul de procedură penală, judecătorul să treacă direct la etapa soluționării camerei preliminare și să dispună, prin încheiere, începerea judecății, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului. Aceasta, întrucât părțile și persoana vătămată nu au formulat nicio obiecție (cerere/excepție) cu privire la aspectele menționate ce ar rezulta din actul de sesizare și nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepție, astfel încât să fie necesar a se dezbate în fața judecătorului, în contradictoriu, pretenții, apărări, susțineri. Curtea a reținut însă că încheierea prin care se dispune începerea judecății va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală (în acest sens fiind soluția și considerentele Deciziei nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017), în vederea asigurării unui control de legalitate a acesteia. Așadar, Curtea a reținut că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală condiționează atât prezența, în procedura de fond a camerei preliminare, în fața judecătorului, a părților și persoanei vătămate, cât și participarea procurorului, de conduita procesuală manifestată în etapa măsurilor premergătoare de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată sau de judecătorul de cameră preliminară. … 33.Curtea a observat că, potrivit art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. Totodată, alin. (3) al art. 344 din Codul de procedură penală stabilește că, în cazurile prevăzute la art. 90 din cod, referitoare la asistența juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu și stabilește, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile. … 34.În aceste condiții, Curtea a constatat că, drept urmare a comunicării actului de sesizare, așadar având posibilitatea de a analiza acest act, și, eventual, studiind dosarul de urmărire la arhiva instanței, inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată pot verifica regularitatea sesizării instanței, competența acesteia, legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală. Toate acestea constituie premise ale conduitei procesuale pe care inculpatul, celelalte părți și persoana vătămată o vor manifesta în etapa măsurilor premergătoare din cadrul procedurii de cameră preliminară și în funcție de care se va declanșa ori nu etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate, așadar „procedura în camera preliminară“, reglementată de art. 345 din Codul de procedură penală, care la alin. (1) prevede că „La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului“. Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. … 35.Curtea a reținut că un element al principiului egalității armelor și al dreptului la un proces echitabil îl reprezintă contradictorialitatea. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că egalitatea armelor este o trăsătură inerentă a unui proces echitabil, ce presupune ca fiecărei părți să i se acorde posibilitatea rezonabilă de a prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarul său (Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, paragraful 95). Dreptul la un proces în contradictoriu înseamnă, într-un caz penal, că atât procurorului, cât și inculpatului trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea cunoștință și de a putea aduce observații referitoare la toate probele prezentate sau la observațiile depuse de către cealaltă parte în vederea influențării deciziei instanței (Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunțată în Cauza Rowe și Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). Legislația națională poate îndeplini această exigență în diverse maniere, dar metoda adoptată de către aceasta trebuie să garanteze ca partea adversă să fie la curent cu depunerea observațiilor și să aibă posibilitatea veritabilă de a le comenta (Hotărârea din 28 august 1991, pronunțată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei). … 36.Astfel, Curtea a constatat că – în condițiile în care părților și persoanei vătămate li se comunică actul de sesizare a instanței, acestea având posibilitatea reală de a formula cereri și de a invoca excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar, în măsura în care acestea sunt formulate, de a aduce comentarii referitoare la tot ceea ce este avansat în drept sau în fapt de către adversar, în cadrul unor dezbateri desfășurate oral, în procedura de fond a camerei preliminare, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală – norma procesual penală criticată nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. De asemenea, Curtea nu a putut reține vreo restrângere a exercițiului dreptului la apărare prin prevederile legale supuse controlului de constituționalitate. Dreptul la apărare, reglementat la art. 24 din Constituție, conferă oricărei părți implicate într-un proces, potrivit intereselor sale și indiferent de natura procesului, posibilitatea de a utiliza toate mijloacele prevăzute de lege pentru a invoca în apărarea sa fapte sau împrejurări. Acest drept presupune participarea la ședințele de judecată, folosirea mijloacelor de probă, invocarea excepțiilor prevăzute de legea procesual penală, exercitarea oricăror altor drepturi procesual penale și posibilitatea de a beneficia de serviciile unui apărător. … 37.De asemenea, Curtea a constatat că soluționarea de către judecătorul de cameră preliminară a cererilor și excepțiilor formulate ori a excepțiilor ridicate din oficiu, în camera de consiliu, în condițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, ori dispunerea începerii judecății, în condițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, de asemenea, în camera de consiliu, în situația în care nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și alin. (3) din același act normativ și nici nu s-au ridicat din oficiu excepții, este în deplină concordanță cu prevederile art. 127 din Legea fundamentală, potrivit cărora „Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege“, și nu aduce atingere, în niciun mod, dispozițiilor constituționale invocate. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, potrivit argumentelor dezvoltate în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, Curtea Constituțională a cenzurat absența contradictorialității și oralității procedurii instituite în fața judecătorului de cameră preliminară. Totodată, pronunțându-se cu privire la lipsa oralității și contradictorialității în procedura reglementată în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, precitată, paragrafele 14-23, că aceste dispoziții sunt constituționale, în condițiile în care legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părți și persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile și interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligență a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepții ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituționalitate a normei procesual penale criticate. … 38.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile precitate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 39.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, în Dosarul nr. 21/332/2018/a1 al Tribunalului Mehedinți – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară, de Alex Costinel Grecu în Dosarul nr. 17.637/231/2017/a1 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și de Adrian Macarie în Dosarul nr. 2.592/40/2018/a1.1 al Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară, Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și Curții de Apel Suceava – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește