DECIZIA nr. 672 din 31 octombrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 și art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 3.511/62/2015 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 439D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde, personal, autoarea excepției de neconstituționalitate, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.716D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 520/64/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal răspunde, personal, autoarea excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Direcția Fiscală Brașov a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, precum și judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, autoarea excepției de neconstituționalitate a depus o cerere prin care solicită Curții Constituționale să dispună măsurile necesare în sensul de a nu i se îngrădi accesul la ședința de judecată pe motivul că „este expirat termenul din B.I.“, având în vedere că ședința de judecată este publică. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autoarea excepției de neconstituționalitate și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.716D/2016 la Dosarul nr. 439D/2016, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate, care susține, în esență, că sintagma „erori materiale“ din cuprinsul art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât are un caracter generic, fiind lipsită de claritate și previzibilitate. Legiuitorul trebuie să definească legea pentru ca cetățeanul să poată fi informat, iar sintagma criticată trebuie să fie perfecționată, astfel încât să corespundă cerințelor actuale. Ca atare, toți termenii trebuie definiți potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât nu poate fi vorba de un proces echitabil atunci când judecătorul trebuie să aleagă între cuvântul unei părți sau alteia. … 8.În continuare arată că dispozițiile legale care reglementează procedura specială a ofertei de plată sunt neconstituționale, deoarece nu prevăd un termen anume în care executorul judecătoresc să emită încheierea. În contradicție cu alin. (2) al art. 1.009 din Codul de procedură civilă, care conferă părților dreptul de a ataca actele întocmite în procedura specială a ofertei de plată, și raportat la lipsa reglementării unui termen în care executorul judecătoresc să fie obligat să emită acel act procesual, se răpește dreptul părții interesate de a contesta actele emise de executorul judecătoresc în această procedură. … 9.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că, în realitate, autoarea excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumită de modul în care instanțele de judecată, în soluționarea cauzelor în care este parte, au interpretat dispozițiile legale, interpretare care, de altfel, este atributul acestora și excedează controlului de constituționalitate. Astfel, autoarea excepției dorește completarea dispozițiilor legale criticate, fie prin adăugarea unei definiții, fie prin adăugarea unui termen. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin Decizia civilă nr. 147/R din 7 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.511/62/2015/a1, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 și art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate menționată. Excepția a fost ridicată de Filofteia Ciobanu, într-o cauză privind soluționarea unei contestații în anulare aflată pe rolul Tribunalului Brașov. … 11.Prin Încheierea din 27 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 520/64/2016, Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Filofteia Ciobanu într-o cauză privind soluționarea unei contestații în anulare. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece sintagma „erori materiale“ din cuprinsul acestora nu este clară, transparentă, accesibilă, previzibilă și predictibilă. Autoarea arată că nu pretinde o listă exhaustivă a tuturor erorilor materiale ce se pot comite, ci doar o minimă definire a sintagmei criticate. … 13.În ceea ce privește dispozițiile art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă se apreciază că acestea sunt neconstituționale, deoarece nu prevăd un termen concret în interiorul căruia executorul judecătoresc să emită încheierea și, în acest mod, permit săvârșirea unor abuzuri de către executorii judecătorești care pot emite într-un timp nelimitat actul procedural. Se mai arată că excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale fost invocată, întrucât instanța de apel în decizia sa a invocat, cu ocazia redactării, „încheierea din procedura ofertei reale de plată“. … 14.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Față de criticile autoarei excepției de neconstituționalitate, instanța apreciază că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, tind la modificarea textelor legale criticate. … 15.Curtea de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar interpretarea sintagmei criticate ține de resortul instanței de judecată, în sensul art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 17.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 18.Avocatul Poporului, prin punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 2.716D/2016, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și art. 1.009 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Având în vedere că dispozițiile art. 1.009 alin. (1) sunt criticate din perspectiva faptului că instanța de judecată face o eroare în sensul că procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc ar avea valențele unei încheieri prevăzute de acest text de lege, Curtea reține că, în realitate, autoarea excepție critică dispozițiile art. 1.009 alin. (1), devenit, după republicare, art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Astfel, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:– Art. 503 alin. (2) pct. 2: „(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: […] 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;“; … – Art. 1.010 alin. (1): „După consemnare, executorul judecătoresc va constata, printr-o încheiere dată fără citarea părților, efectuarea plății și liberarea debitorului. Încheierea se comunică creditorului în termen de 5 zile de la întocmirea acesteia.“ …  … 22.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituție și prin prisma dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în privința dispozițiilor art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, autoarea acesteia este nemulțumită de faptul că normele criticate nu prevăd un termen în care să fie redactată încheierea de către executorul judecătoresc. Or, asemenea susțineri nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, urmărindu-se, în realitate, modificarea textelor legale. Pentru acest motiv, Curtea urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 24.În continuare, referitor la dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea reglementează motivul de contestație în anulare specială pentru situația în care dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale. Acest motiv de contestație în anulare se regăsea și în dispozițiile art. 318 din Codul de procedură civilă din 1865, care, spre deosebire de actuala reglementare, folosea noțiunea de „greșeli materiale“, iar în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție conturată cu privire la acest text s-a reținut că se referă la aspecte formale ale judecării recursului și care au drept consecință pronunțarea unei soluții greșite. Greșeala pe care o comite instanța trebuie să se realizeze prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care sunt determinante în pronunțarea soluției (a se vedea, spre exemplu, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă nr. 96 din 16 ianuarie 2014 sau Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal nr. 4.743 din 28 martie 2013). … 25.Totodată, Curtea reține că instanța de la Strasbourg a statuat că numai erorile de fapt ce nu devin vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securității raporturilor juridice pe motivul că ele nu au putut fi corectate prin intermediul căilor ordinare de atac (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 14 februarie 2008, pronunțată în Cauza Pshenichnyy împotriva Rusiei, paragraful 26). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reținut că unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluția dată de către instanțe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată, deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea autorității de lucru judecat, adică a caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 14 martie 2011, paragraful 99). … 26.În jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul potrivit căruia, după pronunțarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție, a asigurării autorității de lucru judecat și a ocrotirii drepturilor procesuale ale părților, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorității lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca efect juridic al acestei reguli, care ține de ordinea publică, pronunțarea hotărârii are și efect de desistare a instanței, iar judecătorul care s-a pronunțat nu poate reveni asupra părerii sale în respectiva cauză, cu mențiunea că părților le rămâne posibilitatea de a cere doar îndreptarea greșelilor materiale care s-ar strecura în hotărâre. După pronunțarea unei hotărâri definitive, instanțele nu mai pot reveni asupra acesteia, singura posibilitate de schimbare sau corectare a soluției rămânând exercitarea căilor de atac recunoscute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 478 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 21 iulie 2006). … 27.Așadar, dispoziția legală criticată are în vedere erorile materiale de natură procedurală, în legătură cu aspecte formale ale judecății, și nu acele greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural. … 28.În continuare, Curtea reține, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la lipsa unei definiții a noțiunii de „eroare materială“ din cuprinsul art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, că această noțiune nu ar fi putut fi conturată de legiuitor, având în vedere situațiile ce pot fi caracterizate ca fiind erori materiale. Astfel, diversitatea situațiilor nu justifică o listă exhaustivă a acestora. Prin urmare, instanța de judecată este cea care, prin raportare la situația existentă în dosar la data pronunțării hotărârii ce se atacă, poate aprecia dacă soluția reprezintă sau nu rezultatul unei erori materiale. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.010 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 3.511/62/2015 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 3.511/62/2015 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și în Dosarul nr. 520/64/2016 al Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și Curții de Apel Brașov – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește