DECIZIA nr. 671 din 29 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 3, ale art. II și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția fost ridicată de Alexandru Țăranu în Dosarul nr. 4.963/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 120D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autorul excepției de neconstituționalitate, prin care solicită extinderea obiectului acesteia cu privire la întreaga Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru motive de neconstituționalitate extrinsecă ce nu au fost menționate în încheierea de sesizare a Curții Constituționale. … 4.Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea cererii formulate. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.963/120/2017, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 3, ale art. II și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Alexandru Țăranu în cadrul unei acțiuni civile privind drepturi de asigurări sociale. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 115 din Constituție. În acest sens arată că aplicarea dispozițiilor referitoare la actualizarea punctului de pensie, prevăzute de art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, după data de 22 ianuarie 2013, este neconstituțională, întrucât valoarea punctului în vigoare la data înscrierii la pensie după anul 2013 are deja în componență actualizarea cu rata medie a inflației pe 2011. Prin urmare, în anul 2016, când a ieșit la pensie, a rezultat un indice de corecție de doar 1,09. … 7.De asemenea arată că dispozițiile art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 sunt neconstituționale, întrucât în preambulul acestui act normativ nu apar referiri la actualizarea punctului de pensie. … 8.Autorul excepției susține și că dispozițiile legale potrivit cărora „începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică“ sunt neconstituționale, deoarece „scoaterea din cuprinsul bugetului de asigurări sociale a valorii punctului de pensie și a indicelui de corecție calculați după prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 nu are niciun fel de consecințe negative pentru că ele nu intră în construcția bugetară, construcția bugetară făcându-se […] pe o estimare a câștigului salarial brut și deci calculul valorii punctului de pensie și al indicelui de corecție poate fi făcut prin raportare la indicatorii din anul precedent pentru anul următor de către Casa Națională de Pensii Publice care deține informația necesară furnizată lună de lună de Institutul Național de Statistică.“ … 9.Autorul excepției susține și că dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 sunt neconstituționale, întrucât valoarea punctului de pensie nu a fost corect stabilită, iar în cuprinsul actului normativ nu se precizează modalitatea prin care s-a ajuns la valoarea de 762,1 lei. … 10.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 12.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale și invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 698 din 27 noiembrie 2014. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. I pct. 3, ale art. II și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013, dispoziții potrivit cărora:Art. I, pct. 3:Articolul 170 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 170(1)Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011.(2)Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la alin. (1), este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică.(3)Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.(4)Punctajul mediu anual rezultat în urma aplicării indicelui de corecție reprezintă punctajul mediu anual realizat de asigurat, care se utilizează la determinarea cuantumului pensiei.»“;Art. II: „În anul 2013 valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei.“;Art. III, alin. (1): „În anul 2013, indicele de corecție care se aplică punctajului mediu anual determinat conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, este 1,06.“ … 16.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 115 privind delegarea legislativă. … 17.Examinând critica de neconstituționalitate formulată în raport cu dispozițiile art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, Curtea constată că, în esență, autorul excepției este nemulțumit de formula de calcul a indicelui de corecție propusă de legiuitor, respectiv de faptul că aceasta se raportează la valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011, și la câștigul salarial mediu brut realizat, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică. Autorul excepției consideră că, în acest mod, rezultă un cuantum mai mic al pensiei decât cel care ar fi rezultat din folosirea altui algoritm de calcul. … 18.Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“, au fost interpretate în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin urmare, Curtea apreciază că simpla nemulțumire a asiguraților față de cuantumul pensiei care rezultă din elementele ce sunt incluse în modul de calcul al acestuia nu poate constitui un temei pentru a constata neconstituționalitatea textului de lege analizat. De asemenea, Curtea reține că modificarea unui text de lege care face obiect al unei excepții de neconstituționalitate ar contraveni dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.“ … 19.Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013, Curtea constată că autorul excepției a ieșit la pensie în anul 2016, dispozițiile legale mai sus nefiindui aplicabile, întrucât stabileau valoarea punctului de pensie și a indicelui de corecție pentru anul 2013. Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 este inadmisibilă. … 20.În final, cât privește solicitarea formulată de autorul excepției referitoare la extinderea obiectului excepției asupra tuturor dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru motive de neconstituționalitate extrinsecă ce nu au fost menționate în încheierea de sesizare, Curtea constată că această cerere nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra dispozițiilor legale cuprinse în încheierea prin care instanța de judecată sesizează instanța de control constituțional cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, în caz contrar nefiind legal sesizată. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Țăranu în Dosarul nr. 4.963/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II și ale art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de același autor, în același dosar al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește