DECIZIA nr. 671 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 18 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar și ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013. Excepția a fost ridicată de Iosif Szakacs în Dosarul nr. 2.900/117/2016 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.845D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Casa Județeană de Pensii Cluj și Casa Națională de Pensii Publice. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care susține că excepția de neconstituționalitate pe care a invocat-o nu privește articolele de lege menționate de magistratul-asistent la apelul dosarului. Arată că, așa cum a formulat-o în fața instanței de judecată, critica sa a pornit de la prevederile art. 52 din Constituție. De asemenea, susține că, la apelul dosarului Curții Constituționale, nu a auzit menționat art. 53 din Constituție, ceea ce este firesc pentru că măsura legală criticată trebuie adoptată pentru toți participanții din aceeași cauză și apoi vine art. 16 din Constituție care prevede că legea trebuie aplicată în mod unitar. Susține și că Legea recunoștinței a fost viciată prin adoptarea în mod neconstituțional a unor ordonanțe de urgență, prin care Guvernul s-a substituit legiuitorului. Arată că drepturile prevăzute de lege nu i-au fost acordate din cauza acestor ordonanțe de urgență. Consideră că ordonanțele de urgență criticate au fost adoptate ca o măsură vindicativă față de demersurile sale în justiție. Consideră că opinia potrivit căreia acordarea drepturilor sale ar aduce atingere finanțelor publice este nefondată. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 și Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea civilă din 31 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.900/117/2016, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 18 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar și ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013. Excepția a fost ridicată de Iosif Szakacs într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât suspendă, fără a abroga, anumite drepturi pe care le-a dobândit în calitate de Revoluționar Remarcat prin Fapte Deosebite și, ulterior, cu Rol Determinant. Aceste drepturi nu au mai fost acordate, deși reprezentau singura sa sursă de venit.  … 7.Motivarea morală a textelor de lege criticate a fost verificarea calității de revoluționar a anumitor persoane. După terminarea acestor verificări, persoanele aflate în situația autorului excepției, care și-au păstrat calitatea de revoluționar, au rămas cu o perioadă în care nu au primit drepturile cuvenite.  … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate au fost emise în marja largă de apreciere a statului în cadrul politicii sale economice și financiare, marjă care îi permite suspendarea temporară, reducerea sau chiar anularea unor drepturi. … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 18 și art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru plata salariilor personalului din sistemul bugetar aferente lunii aprilie 2013. Examinând obiectul acțiunii în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, precum și criticile formulate de autorul acesteia, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, cele ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012, și cele ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 30 august 2013. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010: „În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.“; … – Art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012: „Prevederile art. 15, 18, 19 și 20 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“; … – Art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013: „Prevederile art. 18 și 19 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2014.“ …  … 14.Curtea constată că dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 și cele ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 27 și 29 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor de lege cu care a fost sesizată. … 15.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului și art. 115 alin. (6) privind domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanțele de urgență. … 16.Referitor la susținerile autorului excepției privind lipsa de identitate dintre obiectul excepției de constituționalitate, așa cum a fost acesta menționat în încheierea de sesizare a Curții Constituționale și în apelul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.845D/2019, și dispozițiile legale invocate de autorul excepției, Curtea, din susținerile orale ale acestuia, constată că, în realitate, acesta este nemulțumit de faptul că magistratul-asistent nu a menționat și prevederile constituționale în raport cu care este formulată critica de neconstituționalitate. Or, Curtea reține că acestea nu fac obiectul apelului dosarelor Curții Constituționale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, Decizia nr. 373 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 noiembrie 2013, Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, Decizia nr. 721 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 7 ianuarie 2015, Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, Decizia nr. 298 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 22 august 2022. Astfel, analizând dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 și ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, potrivit cărora între anii 2012 și 2014 nu s-a acordat plata indemnizațiilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, Curtea a reținut că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare. În consecință, Curtea a reținut că prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. … 18.De asemenea, Curtea a reținut că persoanele încadrate în ipoteza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte persoane care continuă să beneficieze de indemnizația reparatorie prevăzută de aceeași lege, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificația încălcării principiului egalității în drepturi a cetățenilor. … 19.Prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, precitată, paragraful 25, Curtea a precizat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea acesteia. Totodată, Curtea a reținut că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și Ordonanței Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile art. 3 și 4 din Legea nr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunare, începând cu anul 2015 (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 173 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015, paragraful 27). … 20.În ceea ce privește prevederile art. 52, ale art. 108 alin. (2) și ale art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției nu motivează modul în care dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate ar contraveni acestor texte din Legea fundamentală. Prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. … 21.De altfel, examinând conținutul textelor de lege criticate și cel al prevederilor constituționale mai sus arătate, Curtea apreciază că acestea nu au incidență în cauză.  … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iosif Szakacs în Dosarul nr. 2.900/117/2016 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește