DECIZIA nr. 67 din 18 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 9.946/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 902D/2018. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 712 din 9 noiembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 15 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.946/99/2017, Tribunalul Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Corneliu Căileanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind anularea unui act administrativ, respectiv anularea parțială a Hotărârii Senatului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iași referitoare la validarea concursului pentru ocuparea postului didactic de asistent universitar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât dau posibilitatea judecătorului să respingă acțiunea ca inadmisibilă, pe motiv că nu poate introduce în cauză persoanele interesate de actul respectiv. Se mai susține, în același timp, că prevederile legale criticate dau posibilitatea judecătorului de a atribui, din oficiu, în mod arbitrar și cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, calități procesuale diferitelor persoane participante în proces, în condițiile în care calitatea procesuală este atribuită de lege, iar nu de către judecător, acesta putând doar verifica dacă persoanele din proces au calitate procesuală, ceea ce contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (2) privind preeminența legii și art. 124 alin. (2) referitor la caracterul unic, imparțial și egalitar al justiției.  … 6.Se mai susține că este încălcat principiul disponibilității, coroborat cu principiul accesului liber la justiție, dat fiind faptul că „reclamantul are dreptul să decidă cu cine dorește să se judece, și care se vede astfel obligat să se judece cu persoane cărora nu le reproșează nimic și față de care nu are nicio pretenție“. De asemenea, sunt încălcate aceste principii și în raport cu persoana care ar trebui introdusă în cauză, „obligând-o pe aceasta să se judece în contradictoriu cu persoane în raport cu care nu și-a exprimat în niciun fel dorința de a se judeca.“ În acest mod sunt încălcate și principiile imparțialității justiției și al independenței judecătorului, precum și principiul nediscriminării, prin faptul că judecătorul devine părtinitor în favoarea terțului pe care dorește să-l introducă în cauză. … 7.Tribunalul Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat este previzibil, respectând egalitatea în fața legii și a autorităților publice a tuturor cetățenilor, fără privilegii și fără discriminări, aplicându-se uniform și asigurând, în același timp, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. Se mai apreciază că prevederile legale criticate sunt în acord cu principiul disponibilității, dar și cu principiul rolului activ al judecătorului, consacrat de art. 22 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în virtutea căruia judecătorul poate propune lărgirea cadrului procesual în scopul asigurării unei soluționări juste și complete a cauzei. Acest din urmă principiu de bază al dreptului procesual are o semnificație complexă, fiind derivat din dispozițiile cuprinse în art. 124 alin. (2) din Constituție, care consacră trăsăturile ce trebuie întrunite de justiție într-un stat de drept. Pentru a putea fi unică, egală și imparțială, justiția trebuie realizată de judecători care să dispună de putere de apreciere asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce privește depunerea tuturor diligențelor în vederea stabilirii corecte și cuprinzătoare a cadrului procesual. Se invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 1.567 din 7 decembrie 2010.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 78 alin. (2) – Condiții. Termen cuprins în Cartea I – Dispoziții generale, titlul II – Participanții la procesul civil, cap. II – Părțile, secțiunea 3 – Alte persoane care pot lua parte la judecată, subsecțiunea 2 punctul IV Introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „(2) În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecății o impune, judecătorul va pune în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părți nu solicită introducerea în cauză a terțului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, va respinge cererea, fără a se pronunța pe fond.“ … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor, libertăților și a obligațiilor, art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, art. 51 alin. (1) privind dreptul de petiționare, art. 124 – Înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, sub aspectul admisibilității acesteia, Curtea reține că prezenta excepție a fost invocată după introducerea în cauză a intervenientului forțat, instanța procedând în continuare la soluționarea cauzei. Or, potrivit textului de lege criticat, dacă părțile nu sunt de acord cu introducerea în cauză a terțului, acesta nu va interveni în proces, însă, în măsura în care o atare introducere era necesară, instanța va respinge acțiunea. Dimpotrivă, în cauza dedusă soluționării instanței de judecată, a fost lărgit cadrul procesual, prin introducerea în cauză a intervenientei forțate. Ca atare, în condițiile în care principala critică de neconstituționalitate constă în nemulțumirea autorului excepției legată de faptul că textul de lege criticat permite judecătorului să respingă cererea, fără a se pronunța pe fond, atunci când apreciază că pricina nu poate fi soluționată fără participarea terțului, nu se relevă interesul direct al invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, dat fiind faptul că instanța a introdus în cauză terțul și a continuat judecarea acțiunii, fiind, astfel, în mod evident depășit momentul procesual al pertinenței invocării acesteia. … 14.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014). Prin urmare, din această perspectivă, nefiind îndeplinită legătura cu soluționarea cauzei, impusă de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Corneliu Căileanu în Dosarul nr. 9.946/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește