DECIZIA nr. 668 din 29 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 alin. (7) și ale art. 215^1 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Onuc (anterior Florea Ianson Traian) în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.9 al Tribunalului Cluj – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 87D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că instanța de contencios constituțional a analizat anterior constituționalitatea dispozițiilor criticate dintr-o perspectivă identică, respingând excepția de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia nr. 79 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, și Decizia nr. 37 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 23 aprilie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea penală nr. 358 din 17 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.9, Tribunalul Cluj – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 207 alin. (7) și ale art. 215^1 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Traian Onuc (anterior Florea Ianson Traian) într-o cauză penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că termenul de 60 de zile, prevăzut de dispozițiile art. 343 din Codul de procedură penală, este unul imperativ, care trebuie aplicat și în ceea ce privește măsurile preventive analizate în procedura de cameră preliminară. Apreciază că împlinirea acestui termen determină aplicarea dispozițiilor art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, potrivit cărora măsurile preventive încetează la expirarea termenelor prevăzute de lege. … 6.Susține că singurele texte aplicabile instituției controlului judiciar sunt cele cuprinse în art. 207 alin. (7) din Codul de procedură penală și în art. 215^1 alin. (7) și (8) din același act normativ. Așa fiind, apreciază că nu există o durată maximă prevăzută cu titlu imperativ, de limitare a duratei măsurii controlului judiciar în faza de cameră preliminară, ceea ce presupune, în opinia autorului excepției, că se aplică dispozițiile art. 343 din Codul de procedură penală. Consideră că dispozițiile criticate sunt neclare și imprevizibile, nereglementând nicio garanție împotriva abuzului de drept, nefiind indicată nicio durată maximă a măsurii preventive a controlului judiciar în etapa procedurii de cameră preliminară. … 7.Autorul excepției susține că, inclusiv potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, existența măsurii preventive a controlului judiciar se circumscrie ideii de privare de libertate, reglementată de paragraful 3 al art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiindu-i aplicabile toate garanțiile prevăzute în cazul persoanelor arestate. … 8.Apreciază că, în acest caz, nu sunt aplicabile prevederile art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală referitoare la termenul maxim de 5 ani de la momentul trimiterii în judecată. Totodată, opinează că nu se poate reține incidența tezei privind termenul „rezonabil“ de la același alineat. Acest termen privește doar situația judecății în primă instanță, expressis verbis, el neputând fi aplicat în etapa camerei preliminare. … 9.În continuare, autorul consideră că măsura preventivă a controlului judiciar are aceeași natură cu cea a arestului preventiv, cu consecința aplicării dispozițiilor constituționale ale art. 23 alin. (9) care impun „punerea în libertate obligatorie“. Apreciază că în procedura camerei preliminare nu se pot „împrumuta“ norme legale specifice altor etape judiciare, astfel că termenul de 60 de zile prevăzut de art. 343 din Codul de procedură penală trebuie aplicat și în ceea ce privește durata măsurilor preventive analizate în această etapă.  … 10.Tribunalul Cluj – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile art. 343 din Codul de procedură penală reglementează, prin stabilirea unui termen de recomandare de 60 de zile, durata în care se desfășoară procedurile prevăzute în cuprinsul art. 344-346 din același act normativ, respectiv camera preliminară ca etapă distinctă a procesului penal. Dispozițiile art. 207 și ale art. 215^1 din Codul de procedură penală reglementează verificarea periodică a măsurilor preventive în etapa camerei preliminare, respectiv durata măsurii preventive a controlului judiciar, dispoziții legale care, edictând în materia măsurilor preventive, sunt de strictă interpretare și aplicare, nefiind permis ca pe baza analogiei să se ajungă la interpretarea acestora.  … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 207 alin. (7) și ale art. 215^1 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală. Dispozițiile criticate au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2014 și modificate prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016. Dispozițiile criticate au următorul conținut: – Art. 207 alin. (7): „Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menținerea acestei măsuri. Dispozițiile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.“; … – Art. 215^1 alin. (7) și (8):(7)Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile.(8)În cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.“ …  … 15.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 23 alin. (9) potrivit căruia punerea în libertate a celui reținut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum și în alte situații prevăzute de lege.  … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a pronunțat asupra textului de lege criticat, din perspectiva învederată de autorul excepției, prin Decizia nr. 37 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 23 aprilie 2019. Cu acel prilej, Curtea a reținut că, potrivit art. 215^1 alin. (7) din Codul de procedură penală, în cadrul procedurii de cameră preliminară judecătorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o durată ce nu poate depăși 60 de zile. Curtea a statuat că în reglementarea dispozițiilor procesual penale legiuitorul a folosit două sintagme, și anume „durata“ și „durata totală“. Astfel, prima dintre acestea, regăsită și în cuprinsul art. 215^1 alin. (7), se referă la durata măsurii controlului judiciar dispuse de judecător la un moment dat cu privire la un inculpat. Sintagma „durata totală“ se referă la durata maximă a măsurii controlului judiciar care poate fi dispusă și care este rezultatul însumării tuturor măsurilor pe care judecătorul le-a dispus la un moment dat față de același inculpat, în aceeași cauză. … 17.În ceea ce privește momentul trimiterii în judecată, Curtea a reținut că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, acesta coincide cu cel al învestirii judecătorului de cameră preliminară cu verificarea competenței, a legalității sesizării instanței, a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, acesta fiind momentul de început în calcularea termenului total de 5 ani. Așa fiind, Curtea a constatat că dispozițiile art. 215^1 alin. (8) teza a doua din Codul de procedură penală se aplică inclusiv în procedura camerei preliminare, astfel că nu poate fi reținută critica autorilor excepției potrivit căreia în această fază nu este prevăzută durata maximă a măsurii controlului judiciar. … 18.Curtea a reținut că, deși nu este prevăzută expres o durată maximă a măsurii controlului judiciar în cursul procedurii de cameră preliminară, aceasta reiese din interpretarea coroborată a dispozițiilor anterior menționate. Astfel, Curtea a constatat că, potrivit art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală, „în cursul judecății în primă instanță, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată“. În legătură cu dispozițiile art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că, deși nu este prevăzută o durată maximă a măsurii în cursul procedurii de cameră preliminară, nu se impune o astfel de prevedere, întrucât durata maximă a controlului judiciar în cursul judecății se calculează nu de la debutul acestei faze procesuale, ci de la trimiterea în judecată, incluzând, așadar, durata în care cauza s-a aflat în camera preliminară. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Traian Onuc (anterior Florea Ianson Traian) în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1.9 al Tribunalului Cluj – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și constată că dispozițiile art. 207 alin. (7) și ale art. 215^1 alin. (7) și (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția penală – Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește