DECIZIA nr. 668 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“ în numele membrilor Anca Emilia Andronache, Adriana Claudia Boantă, Lidia Burdușea, Carmen Dan, Lenuța Kolozsi, Horațiu Robert Moga și Gabriela Sirop în Dosarul nr. 3.356/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.444D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, Decizia nr. 834 din 12 decembrie 2019 și Decizia nr. 371 din 16 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.356/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“ în numele membrilor Anca Emilia Andronache, Adriana Claudia Boantă, Lidia Burdușea, Carmen Dan, Lenuța Kolozsi, Horațiu Robert Moga și Gabriela Sirop, într-o cauză având ca obiect drepturi bănești. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 este neconstituțional în măsura în care se interpretează că prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București pot fi stabilite salarii de bază mai mici decât cele avute anterior în plată pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora. Se arată că drepturile salariale ale unuia dintre membrii sindicatului au fost reduse de la 5.700 lei la 4.142 lei, reducerea fiind chiar mai mare întrucât Primăria Orașului Petrila nu a făcut aplicarea Legii nr. 71/2015 coroborată cu Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 privind salarizarea la nivelul maxim al funcției din cadrul familiei ocupaționale. … 6.De asemenea, autorul excepției susține că prin interpretarea art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 în sensul că pot fi diminuate drepturi salariale sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituție, deoarece o astfel de măsură nu este justificată de necesitatea apărării securității naționale, se aplică discriminatoriu atât în raport cu alți bugetari ai unității administrativ-teritoriale, cât și față de primar și viceprimar și nici nu are caracter temporar. … 7.Susține că sunt încălcate și prevederile art. 16 din Constituție, întrucât potrivit textului de lege criticat, drepturile salariale vor fi diferite în funcție de buget și voința politică a consiliului local, iar primarii și viceprimarii au drepturile salariale reglementate prin lege, nediferențiate în funcție de buget. … 8.Totodată, autorul excepției arată că art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 contravine prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituție, care consacră principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legii, prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului, de stabilire a salariului de bază către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite pentru stabilirea salariului lunar. De asemenea, susține că textul de lege criticat contravine art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul securității juridice care trebuie privit în întreaga sa dimensiune cuprinzând în principal următoarele exigențe: neretroactivitatea legii, accesibilitatea și previzibilitatea acesteia. … 9.Autorul excepției invocă și încălcarea art. 41 și 47 din Constituție prin aceea că dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, iar o atare măsură se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție. … 10.Totodată, susține că prevederile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă Directiva 2000/78/CE și Directiva Consiliului 2000/43/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane fără deosebire de origine rasială sau etnică și Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Prevederea legală a cărei constituționalitate este contestată privește o categorie aparte de personal bugetar, cu o activitate specifică, ale cărei drepturi salariale trebuie stabilite în strânsă corelare cu bugetul local de venituri și cheltuieli anual estimat. Așadar, prevederea art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu este una discriminatorie, tratamentul diferit stabilit de legiuitor fiind justificat de situația aparte a personalului bugetar vizat de normă și de specificul activității acestuia, limitarea acestor drepturi salariale la nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean sau, după caz, a viceprimarului municipiului București fiind una firească, având în vedere rolul și poziția acestora în cadrul autorităților publice locale/județene și principiul importanței sociale a muncii, reglementat de art. 6 lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 12.Totodată, având în vedere principiul autonomiei locale, delegarea de către legiuitor prin textul criticat a competenței de stabilire a salariului de bază către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite pentru stabilirea salariului lunar nu încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție și nici principiului separației puterilor în stat. … 13.Nu sunt încălcate nici prevederile art. 41 și 47 din Constituție, întrucât limitările impuse de art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt proporționale cu situația care le-a determinat, iar textul de lege este aplicat în mod nediscriminatoriu întregii categorii de bugetari la care se referă norma și fără a aduce atingere existenței dreptului la muncă în componenta sa privind dreptul la salariu.  … 14.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: (1)Pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul familiei ocupaționale «Administrație» din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, salariile de bază se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz, în urma consultării organizației sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, a reprezentanților salariaților.(2)Nomenclatorul funcțiilor necesare desfășurării activităților specifice fiecărei instituții sau autorități a administrației publice locale, precum și ierarhia funcțiilor sunt prevăzute în anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III și cap. II lit. A pct. IV.(3)Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizează de către ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.(4)Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.(5)Angajarea, promovarea, avansarea în gradație a personalului prevăzut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum și a celorlalte reglementări specifice funcționarilor publici și personalului contractual. … 18.Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 referitor la dreptul la muncă, art. 47 privind nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. De asemenea, invocă încălcarea prevederilor Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, ale Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și ale Directivei Consiliului 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică și ale Protocolului nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea discriminării. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, pronunțându-se cu privire la dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin Decizia nr. 834 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2020, și Decizia nr. 371 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2021, a reținut, în esență, că soluția legislativă care deleagă competența legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepție de la principiul legalității sistemului de salarizare. Opțiunea legiuitorului pentru adoptarea acestei soluții legislative este însă justificată prin invocarea în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 a dispozițiilor art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru acestea din urmă. … 20.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal bugetar și celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, în esență, că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, în aparatul propriu al unor autorități ale administrației publice diferite, ceea ce permite, în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferențieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi. Pe de altă parte, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă – salariul minim brut pe țară și limita maximă – indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean), este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice. … 21.Totodată, Curtea a apreciat că instituirea unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal bugetar nu are semnificația unei discriminări contrare art. 16 din Constituție. … 22.În ceea ce privește prevederile art. 47 privind nivelul de trai, Curtea a reținut că acestea nu au incidență în cauză. … 23.Neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele acestor decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“ în numele membrilor Anca Emilia Andronache, Adriana Claudia Boantă, Lidia Burdușea, Carmen Dan, Lenuța Kolozsi, Horațiu Robert Moga și Gabriela Sirop în Dosarul nr. 3.356/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește