DECIZIA nr. 667 din 24 octombrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cristian Ioan Dogaru în Dosarul nr. 5.190/180/2016/a1 al Judecătoriei Bacău – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 2.393D/2016 al Curții Constituționale.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că este neîntemeiată critica prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, reprezentată de Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală, față de susținerile autorului excepției, potrivit cărora dreptul cambial ar fi un drept derogatoriu de la dreptul comun, astfel că taxarea acțiunilor în această materie ar trebui reglementată distinct, apreciază că se pune în discuție o omisiune legislativă, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.190/180/2016/a1, Judecătoria Bacău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cristian Ioan Dogaru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de reexaminare a unei taxe judiciare de timbru. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că a formulat opoziție cambială prin care a invocat neregularitatea formală a unui titlu cambial reprezentat de un bilet la ordin, fără să invoce motive de fapt și de drept referitoare la fondul dreptului, așadar fără a pune în discuție creanța ce se executa. Precizează că, prin eventuala admitere a opoziției, instanța va constata că titlul nu are valoare cambială, ci este un înscris sub semnătură privată, dar creanța se va menține, doar că nu va mai avea la bază un titlu cambial, ci va fi valorificată pe calea dreptului comun, ca înscris sub semnătură privată. Arată că prin opoziția cambială nu se invocă excepții sau apărări care să vizeze fondul, respectiv creanța în sine a creditorului, ci se invocă excepții de ordin formal care sunt specifice dreptului cambial, situație în care nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Mai precizează că în actul normativ menționat nu este fixată o taxă judiciară de timbru în materie cambială, care constituie o ramură distinctă a dreptului, derogatoriu, special și prioritar față de normele dreptului comun, însă practica în materie a fost consecventă în a asimila timbrajul opoziției cambiale cu cel aferent contestației la executare. Arată că, în cauză, instanța se substituie legiuitorului, calculând taxa judiciară de timbru la valoarea ce se execută, punând petentul în imposibilitatea efectivă de a achita această taxă oneroasă și încălcându-i accesul la justiție. Precizează că principiul accesului liber la justiție implică și adoptarea de către legiuitor de reguli de procedură clare, prin care să se prescrie cu precizie condițiile în care justițiabilul își poate exercita drepturile procesuale, inclusiv situația reglementării pentru fiecare materie a taxelor judiciare de timbru, pentru a evita situațiile de echivoc ce blochează accesul petentului la valorificarea drepturilor sale. Arată, totodată, că, în opinia sa, o lege care conține o lacună ce este interpretată de instanțe în detrimentul justițiabilului nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și este incompatibilă cu principiul prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție. … 6.Judecătoria Bacău – Secția civilă apreciază că „în aparență art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu încalcă principiile constituționale invocate de contestator, respectiv principiul accesului liber la justiție sau cel al legalității stabilirii impozitelor, taxelor și a oricăror alte venituri la bugetul statului“. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014. … 9.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 515 din 9 octombrie 2014 și nr. 503 din 7 octombrie 2014, în sensul constituționalității prevederilor de lege criticate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următoarea redactare: „(3) În cazul în care prin contestația la executare silită se invocă, în condițiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabilește potrivit art. 3 alin. (1)“. … 13.Art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, la care face referire textul de lege criticat, prevede că, în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. … 14.Dispozițiile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, la care textul de lege criticat face, de asemenea, trimitere, reglementează formulele generale de calcul al taxei judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, care se stabilesc în funcție de valoarea obiectului litigiului. … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, la art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și art. 139 alin. (1) potrivit cărora impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. Se invocă și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.  … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat se referă la modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru ce trebuie achitată în cazul contestației la executarea silită formulată în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească și face referire la art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, care prevede că, într-o asemenea ipoteză, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui. În prezent, după republicarea Codului de procedură civilă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, dispozițiile legale menționate se regăsesc la art. 713 alin. (2) și instituie o regulă diferită față de cea privitoare la executarea silită care se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, prevăzută în art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, când debitorul nu va putea invoca pe calea contestației motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă. … 17.În ipoteza avută în vedere de textul de lege supus controlului de constituționalitate, taxa judiciară de timbru ce trebuie achitată pentru introducerea contestației la executare se calculează în funcție de valoarea obiectului litigiului, potrivit formulelor generale cuprinse în art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, referitoare la calculul taxei judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești. … 18.Dispozițiile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, criticate în cauza de față, reprezintă o excepție de la regula instituită prin art. 10 alin. (2) din același act normativ, potrivit căreia, în cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite, dar taxa nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată, iar în cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei. Așadar, legiuitorul a reglementat regula generală potrivit căreia nivelul taxei judiciare de timbru aferente contestației la executare este plafonat la maximum 1.000 lei, când obiectul executării este evaluabil în bani, respectiv la 100 lei, când obiectul executării silite nu este evaluabil în bani. În schimb, așa cum a observat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014 (paragraful 17), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 permit, prin formularea contestației la executare, antamarea fondului dreptului cuprins în titlul executoriu, fără să se limiteze strict la modalitatea de executare a drepturilor deja stabilite, dar numai în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească. Curtea a reținut că, într-o astfel de situație, debitorul are posibilitatea să invoce și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, ceea ce convertește contestația la executare într-o nouă cale de atac cu efect devolutiv, interesul debitorului constând în desființarea titlului executoriu.  … 19.În acest context, Curtea a apreciat (paragraful 18 din decizia menționată) că este firească distincția operată de legiuitor între situația reglementată la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 și cea corespunzătoare art. 10 alin. (3) din aceeași ordonanță, astfel că formula de calcul al taxei judiciare de timbru aferentă unei astfel de contestații la executare (atipice) se calculează la fel ca în cazul unei noi acțiuni judiciare, deci prin raportare la art. 3 alin. (1) din ordonanță. Curtea a precizat că, dacă o asemenea taxă judiciară de timbru nu ar fi fost reglementată, legiuitorul ar fi generat o discriminare negativă a justițiabililor ce formulează contestația la executare pe calea acțiunii principale, în condițiile art. 10 alin. (2), ceea ce ar fi fost contrar art. 16 alin. (1) din Constituție. … 20.În cauza de față, autorul excepției arată că a formulat opoziție cambială prin care a invocat neregularitatea formală a unui titlu cambial reprezentat de un bilet la ordin, fără să invoce motive de fapt și de drept referitoare la fondul dreptului, fără a pune în discuție creanța ce se execută. Arată că prin opoziția cambială nu se invocă excepții sau apărări care să vizeze fondul, respectiv creanța în sine a creditorului, ci se invocă excepții de ordin formal care sunt specifice dreptului cambial, situație în care nu ar fi aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Mai precizează că în actul normativ menționat nu este fixată o taxă judiciară de timbru în materie cambială, însă practica în materie a asimilat timbrajul opoziției cambiale cu cel aferent contestației la executare. Arată că, în cauză, instanța se substituie legiuitorului, calculând taxa judiciară de timbru la valoarea ce se execută, punând petentul în imposibilitatea efectivă de a achita această taxă oneroasă și încălcându-i accesul la justiție. … 21.Față de aceste critici, Curtea reține că, prin art. 16 al titlului IV din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, legiuitorul a înlocuit sintagma inițială de „opoziție la executare“ din cuprinsul art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 100 din 1 mai 1934, cu cea de „contestație la executare“. În aceste condiții, nu se poate susține că există un vid legislativ, complinit doar prin voința arbitrară a instanței, deoarece sintagma de „opoziție la executarea cambiei“ este asimilată cu sintagma de „contestație la executare“. Ca atare, textul de lege criticat întrunește elemente suficiente care să asigure claritatea și previzibilitatea acestuia, astfel că nu se încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Conform prevederilor ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate, debitorul are posibilitatea să invoce și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, altul decât o hotărâre judecătorească, ceea ce convertește contestația la executare într-o nouă cale de atac cu efect devolutiv, fiind justificat ca formula de calcul al taxei judiciare de timbru aferentă unei astfel de contestații la executare (atipice) să se calculeze la fel ca în cazul unei noi acțiuni judiciare, deci prin raportare la art. 3 alin. (1) din ordonanță (a se vedea Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014, mai sus citată). … 22.Totodată, Curtea reamintește cele statuate în jurisprudența sa constantă, în sensul că accesul liber la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție; accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești [a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 279 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 4 iulie 2016, paragraful 17]. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Ioan Dogaru în Dosarul nr. 5.190/180/2016/a1 al Judecătoriei Bacău – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Bacău – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește