DECIZIA nr. 667 din 19 octombrie 2021

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Elena Bîjă în Dosarul nr. 8.346/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.659D/2019. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 octombrie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat pronunțarea pentru data de 19 octombrie 2021, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 1 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.346/3/2019, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Elena Bîjă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de stabilire a unor drepturi salariale, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia invocă neconstituționalitatea art. 38 alin. (4), prin raportare la art. 39 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, menționează că, deși are grad profesional superior și gradație mai mare decât alți funcționari publici care lucrează în aceeași instituție, aceștia din urmă au salarii de bază mai mari. În familia ocupațională Administrație există funcționari publici care au salariul de bază la nivelul maxim, iar autoarea excepției, aflată pe aceeași încadrare, urmează să atingă nivelul maxim de salarizare în anul 2022. Se încalcă în acest fel art. 16 alin. (1) din Constituție, dar și Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, care a fost avută în vedere la adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017, prin care s-a urmărit eliminarea discrepanțelor și a disfuncționalităților cu privire la personalul plătit din fonduri publice. Autoarea susține că art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 ar fi trebuit să reglementeze și situația în care, în urma promovării în funcție/grad/treaptă profesională sau avansare în gradație, dacă rezultă un salariu de bază mai mare decât cel aflat în plată, salariul de bază mai mare al acelei persoane trebuie aplicat tuturor celor care au același grad sau aceeași treaptă profesională, cu aplicarea gradației corespunzătoare fiecărui caz. În aceste condiții, autoarea apreciază că persoanelor aflate în situația sa nu li se recunoaște vechimea în totalitate. … 5.Prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție sunt încălcate întrucât contravin Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 31, potrivit căreia, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. … 6.Mai departe, autoarea susține că se încalcă art. 148 din Constituție, arătând că salariul reprezintă o valoare patrimonială care intră în sfera de aplicare a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În fapt, din cauza dispozițiilor criticate, unii funcționari publici din familia ocupațională Administrație vor fi plătiți integral pentru munca depusă abia în 2022, în vreme ce funcționarii din aceeași familie care au deja nivelul maxim de salarizare sunt răsplătiți integral pentru munca depusă. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 38 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul conținut:– Art. 38 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017: (1)Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (…)(4)În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). …  … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 147 privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale și art. 148 privind relația dintre dreptul intern și dreptul UE. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a mai examinat critici similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 327 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1279 din 22 decembrie 2020, nr. 834 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2020, și nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019) și a constatat constituționalitatea art. 38 alin. (1), (4) și (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 14.Astfel, Curtea a reținut, referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal bugetar și celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare în aparatul propriu al unor autorități ale administrației publice diferite, ceea ce permite, în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferențieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor județene, primăriilor, consiliilor locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi. De asemenea, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă – salariul minim brut pe țară și limita maximă – indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean), este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătite din fonduri publice. … 15.Totodată, Curtea a apreciat că instituirea unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal bugetar nu are semnificația unei discriminări contrare art. 16 din Constituție. … 16.De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, în același sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat. … 17.În același timp, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel sar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că întro astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare. … 18.Sub acest aspect, Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. … 19.Curtea a mai subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. O astfel de constatare se impune și în soluționarea prezentei cauze, deoarece autoarea excepției, pe lângă critici care vizează, în mod nemijlocit, dispozițiile de drept primar de care autoritatea administrativă a ținut seama în ceea ce o privește, este nemulțumită, în realitate, și de modalitatea în care această autoritate le-a interpretat și aplicat la situația sa. … 20.În ceea ce privește critica prin care se invocă încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, ținând cont de deciziile Curții Constituționale nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, și nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată, întrucât vizează un alt cadru normativ și o altă situație juridică. … 21.Distinct de jurisprudența anterior redată, Curtea observă că, în critica raportată la art. 148 din Constituție și prin care se referă la garanția oferită dreptului de proprietate privată în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autoarea excepției nu ține seama de faptul că acest text constituțional reglementează exclusiv raporturile dintre dreptul intern românesc și dreptul Uniunii Europene. Prin urmare, art. 148 din Constituție nu se referă la problematica tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului și, deci, nici la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Bîjă în Dosarul nr. 8.346/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 38 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește