DECIZIA nr. 667 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) și ale anexei nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ion Blănariu, Liliana Bereczki, Maria Magdolna Bereczki, Adriana Dumbravă, Anuța-Leontina Liliac, Daniela Rus și Marioara Todea în Dosarul nr. 241/102/2019 al Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.065D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 612 din 17 septembrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 241/102/2019, Tribunalul Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) și ale anexei nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Ion Blănariu, Liliana Bereczki, Maria Magdolna Bereczki, Adriana Dumbravă, Anuța-Leontina Liliac, Daniela Rus și Marioara Todea într-o cauză în contencios administrativ și fiscal având ca obiect soluționarea unui litigiu privind funcționarii publici.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că prevederile din anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ nr. crt. 3 și nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I și gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim.“ la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt în contradicție cu prevederile art. 10 alin. (2) și alin. (4) din aceeași lege, deoarece în tabel nu există prevăzut salariul de bază corespunzător fiecărei gradații de la 1-5 sau mențiunea că salariul de bază este la gradația 0. Este redat conținutul art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017.  … 6.De asemenea, autorii excepției învederează că în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcțiile de la lit. c), nr. crt. 1-6, nu este stabilit salariul de bază la gradația 0, ca și în cazul funcțiilor de la lit. d), nr. crt. 1-4, respectiv conform prevederilor din anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 7.În continuare, autorii excepției redau prevederi din anexa nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație“, cu referire la capitolul I lit. A pct. I lit. c), respectiv salariile de bază lei și gradațiile privind funcțiile publice de conducere, arătând că salariile de bază prevăzute la gradul I și gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim. … 8.Precizează, de asemenea, că în acest tabel nu există o defalcare a salariilor de bază pe cele 5 gradații raportat la vechimea efectivă în muncă și nici mențiunea că salariul de bază este la „Gradația 0“ ca în tabelul pe care l-au redat după aceea pentru funcții publice de execuție. … 9.Arată că din cauza faptului că pentru funcția de director (manager economic) în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) salariul de bază nu este stabilit la gradația 0 la care să se aplice cele 5 gradații (procentele de majorare a salariului de bază aferente), în decizia Curții de Apel Târgu Mureș nu au fost acordate cele 5 gradații [conform art. 10 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017] pentru vechime în muncă de peste 20 de ani. În această situație, managerul economic (director) cu peste 20 de ani vechime în muncă are același salariu de bază ca un manager economic (director) cu o vechime în muncă cuprinsă între 3-5 ani (gradația 1). Învederează faptul că directorului (manager economic) nu i se recunoaște vechimea în muncă de peste 20 de ani (acordarea procentelor de majorare pentru cele 5 gradații, respectiv 7,5%; 5%, 5%, 2,5% și 2,5%) similar funcționarilor publici de execuție pentru care salariul de bază este stabilit la gradația 0 și se majorează, respectiv se aplică gradațiile conform art. 10 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în funcție de vechimea efectivă în muncă pe care o au. … 10.Astfel, evidențiază faptul că funcționarii publici care dețin funcții de conducere și au vechime în muncă de peste 20 de ani sunt discriminați în raport cu funcționarii publici – funcțiile de execuție (de exemplu, cu o vechime de peste 20 de ani), care beneficiază de gradațiile și majorările prevăzute de art. 10 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, dar și în raport cu funcționarii publici cu funcții de conducere care au o vechime foarte mică în muncă (de exemplu, 5 ani) cu care au un salariu de bază egal. … 11.Autorii excepției susțin că nu sunt respectate următoarele prevederi: art. l din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; art. 7, 23 și 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; Carta social europeană revizuită (ratificată prin Legea nr. 74/1999); Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; art. 5, 6, 38, 39 și 40 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, și art. 6 lit. b)-g) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 12.Cu referire la criticile privind neconstituționalitatea art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 în raport cu dispozițiile art. 15, art. 16 alin. (1), art. 20, art. 22 alin. (1) și (2), art. 41, 47 și 53 din Constituție, autorii învederează faptul că așa-zisele „majorări salariale“ au creat în fapt numeroase diminuări salariale, în cazuri pentru care Ministerul Muncii și Justiției Sociale/Ministerul Finanțelor evident că nu a făcut simulări sau a făcut calcule eronate. … 13.Precizează că în cazul lor le-au fost diminuate salariile lunare nete (venit net salarial) cu procente între 8,60%-5,70% lună față de salariul lunar net (venitul net salarial) în plată la 31 decembrie 2017. … 14.De asemenea, precizează că în promovarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal nu se vorbește despre necesitatea unor diminuării ale salariilor/salariilor nete în sistemul bugetar, dar este evident că autoritățile nu au vrut să acorde majorarea de 25% asumată în programul de guvernare/legea de salarizarea, ci au vrut să diminueze această majorare. Dacă în anul 2017 angajatul plătea contribuții de doar 16,5% pentru salariul lunar și impozit 16%, în anul 2018, deși impozitul a scăzut la 10%, contribuțiile au crescut pentru angajat cu 18,5%. Astfel Ministerul Finanțelor a făcut un calcul eronat gândindu-se că creșterea contribuțiilor angajatului și scăderea impozitului vor diminua creșterea de 25% (începând cu anul 2018), dar a uitat că la momentul întocmirii și apoi al publicării grilelor de salarizare (anexele I-VIII la Legea-cadru nr. 153/2017) nu era prevăzută o creștere de 25% a salariilor de bază pentru toate funcțiile prevăzute în anexele la legea salarizării raportat la anul 2022. Astfel, pentru majoritatea funcțiilor din sistemul judiciar s-au stabilit coeficienți extrem de mici, mai ales pentru personalul cu studii superioare, respectiv personalul auxiliar de specialitate și funcționarii publici, diminuați față de cei prevăzuți în anexele la vechea lege unică de salarizare, a cărei aplicare a fost amânată și care a fost înlocuită cu Legea-cadru nr. 153/2017.  … 15.Autorii excepției mai precizează că mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat este o măsură împotriva angajaților și în favoarea angajatorilor, câtă vreme se realizează o creștere artificială a salariului brut lunar. … 16.De asemenea, precizează că drept urmare a aplicării Legii-cadru nr. 153/2017 și prevederilor anexelor la această lege și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 (respectiv mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat, care trebuie să achite contribuții de 35% și impozit de 10% începând cu 1 ianuarie 2018), se poate observa că, în mod contrar situației în care se găsesc autorii excepției, unele salarii de bază/ indemnizații au crescut și vor mai crește până în anul 2022. … 17.Susțin că sunt înfrânte prevederile cuprinse în art. 15, art. 16 alin. (1), art. 20, art. 22 alin. (1) și (2), art. 41, 47 și 53 din Constituție; art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; art. 7, 23 și 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului; Carta social europeană revizuită; Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; art. 5, 6, 38, 39 și 40 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; Ordonanța Guvernului nr. 137/2000; art. 6 lit. b)-g) din Legea-cadru nr. 153/2017. De asemenea, arată că art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 este neconstituțional, iar legiuitorul, la data publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, trebuia să prevadă în Legea-cadru nr. 153/2017 ca, în situația în care salariul net lunar începând cu anul 2018 este sub nivelul salariului net lunar aferent lunii decembrie 2017, să se acorde tuturor salariaților o sumă compensatorie pentru a nu fi diminuate salariile, așa cum s-a procedat doar în cazul anumitor funcții/salariați. … 18.În final, autorii excepției arată că este evident că nu sunt respectate prevederile art. 22, 41 și 47 din Constituția României în situația în care le-au fost diminuate salariile nete lunare față de cele aflate în plată la 31 decembrie 2017, deși salariul trebuie să fie predictibil/previzibil, deoarece prestează aceeași muncă. … 19.Tribunalul Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal arată că reglementarea criticată ridică semne de întrebare cu privire la previzibilitatea acesteia.  … 20.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 38 alin. (6) și ale anexei nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile criticate ale anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, autorii excepției se referă în mod special la dispozițiile capitolului I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ nr. crt. 3. De asemenea, observă că, în critica pe care o formulează, aceștia critică și nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I și gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim.“, care însoțește dispozițiile anexei nr. VIII mai sus amintite.  … 24.În jurisprudența sa, prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, și Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, Curtea a statuat că, în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său. Doar în ipoteza în care instanța judecătorească, prin dispozitivul hotărârii, consideră excepția referitoare la una sau unele dintre dispozițiile legale criticate ca fiind inadmisibilă, contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3) din Legea nr. 47/1992, și respinge cererea de sesizare cu această motivare, Curtea Constituțională nu se va pronunța cu privire la această excepție. În această împrejurare, autorul are, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, posibilitatea atacării cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare, a soluției de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. … 25.Față de cele expuse, având în vedere și notele scrise ale autorilor excepției în prezenta cauză, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și cele cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ nr. crt. 3 și în nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I și gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim.“ la Legea-cadru nr. 153/2017. … 26.Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ … 27.Prevederile din anexa nr. VIII „Familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație»“ capitolul I lit. A „Salarizarea funcționarilor publici“ pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ nr. crt. 3 instituie salariul de bază pentru nivelul anului 2022 și coeficientul în cazul unor funcții publice de conducere, iar nota are următorul cuprins: „Salariile de bază prevăzute la gradul I și gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim.“ … 28.În opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege ce formează obiectul excepției contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. l privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 7 privind egalitatea, art. 23 privind dreptul la muncă și art. 25 privind nivelul de trai din Declarația Universală a Drepturilor Omului, Carta social europeană revizuită și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai analizat anterior dispozițiile cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ nr. crt. 3 și în nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I și gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“ la Legea-cadru nr. 153/2017, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 761 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2021, a constatat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acord cu jurisprudența sa, Curtea a reiterat că nici încadrarea prin lege a diferiților funcționari publici în anumite categorii și grade profesionale, nici salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica, pentru viitor, tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ținând seama și de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea, ține de opțiunea liberă a legiuitorului încadrarea în categorii și grade profesionale a funcționarilor publici (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, Decizia nr. 896 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 5 octombrie 2011). … 30.În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să se aplice un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). … 31.De asemenea, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002). … 32.Plecând de la aceste considerente de principiu, Curtea a constatat că, în cauză, categoriile juridice comparate, respectiv funcționarii publici care ocupă funcții publice de conducere și funcționarii publici care ocupă funcții publice de execuție, nu se află de plano în aceeași situație juridică și, prin urmare, stabilirea unor reguli diferite în ceea ce privește salarizarea celor două categorii profesionale este în mod obiectiv și rezonabil justificată. De asemenea, în deplin acord cu dispozițiile art. 16 din Constituție, prevederile legale criticate sunt destinate a fi aplicate în mod uniform tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei criticate, respectiv funcționarilor publici care ocupă funcții de conducere, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare în cadrul acestei categorii. … 33.În consecință, Curtea a constatat că prevederile legale criticate respectă dispozițiile constituționale prevăzute de art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 34.În plus, Curtea a observat că pretinsa contrarietate între prevederile legale criticate și cele ale art. 10 alin. (2) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu are suport juridic în normele evocate, deoarece dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc expres că fiecărei funcții, fiecărui/fiecărei grad/trepte profesional(e) îi corespund 5 gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții în anexele nr. I-IX la legea-cadru. … 35.De asemenea, Curtea constată că și dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 612 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 8 ianuarie 2021, și Decizia nr. 761 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 1 februarie 2021, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 36.Curtea a constatat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. … 37.Curtea a reiterat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). … 38.De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. … 39.În raport cu cele enunțate și aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. … 40.În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018, precum: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017, care a prevăzut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, și art. 7 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, potrivit căruia „Sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017“. … 41.De asemenea, reținând că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20), Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție. … 42.În același timp, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că într-o astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003). … 43.Sub acest aspect, Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. … 44.Astfel, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, stabilind prin art. II că: „Începând cu luna aprilie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege.“ În același sens, prin art. II din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 4 decembrie 2018, s-a stabilit că, „Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege“. … 45.De asemenea, prin articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, s-a stabilit că, „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia“. … 46.În plus, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. … 47.Prin urmare, Curtea a apreciat că nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 15, art. 16 alin. (1), art. 20, 41, 44, 47 și 53. … 48.În ceea ce privește dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Constituție privind integritatea fizică și psihică, Curtea a constatat că acestea nu au incidență în cauză. … 49.Distinct de cele menționate mai sus, prin raportare la critica potrivit căreia în urma mutării contribuțiilor de la angajator la angajat s-a ajuns, practic, la o scădere a veniturilor nete, motiv pentru care în cazul anumitor categorii de salariați s-a procedat la emiterea de acte normative prin care s-au acordat sume care să compenseze această scădere, măsură care nu s-a luat și în cazul autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea a constatat că această critică reliefează aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanța judecătorească. … 50.În acest sens, Curtea a amintit jurisprudența recentă, respectiv Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, paragraful 45, prin care a făcut referire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a prevăzut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. … 51.De asemenea, prin Decizia nr. 46 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 1 iulie 2020, Curtea a statuat la paragrafele 63 și 64 că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și mutarea contribuțiilor de asigurări sociale, legiuitorul delegat a dorit să contracareze rapid o anumită tendință de creștere a sumelor neachitate la bugetele de asigurări sociale, fapt ce a condus la afectarea considerabilă a acestora și, implicit, a sistemului de prestații sociale constând în pensii, servicii medicale, indemnizații de șomaj și altele asemenea, de care ar trebui să beneficieze salariații – asigurați pentru care se datorează aceste contribuții. Așadar, legiuitorul a adoptat măsuri fiscale de ordin tehnic, fără a opera vreo reducere punctuală a unor salarii, ci punând în aplicare o politică fiscală impusă de o situație extraordinară. Astfel, legiuitorul a redimensionat, în condițiile date, politica sa fiscală, aspect care se înscrie în marja sa de apreciere, în scopul îmbunătățirii colectării contribuțiilor la bugetul de asigurări sociale și, implicit, al protejării drepturilor fundamentale ale salariaților (dreptul la sănătate, dreptul la un nivel de trai decent etc.). În ceea ce privește cuantumul salariilor din sectorul public, Curtea a statuat prin aceeași decizie, paragraful 77, că, în sectorul public, legiuitorul a putut interveni în vederea menținerii nivelului salariului net în urma aplicării noilor norme fiscale, în anumite condiții prevăzute de lege. … 52.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.  … 53.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Blănariu, Liliana Bereczki, Maria Magdolna Bereczki, Adriana Dumbravă, Anuța-Leontina Liliac, Daniela Rus și Marioara Todea în Dosarul nr. 241/102/2019 al Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și cele cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcții publice de conducere“ nr. crt. 3 și în nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I și gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim.“ la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește