DECIZIA nr. 666 din 19 octombrie 2021

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Alin Iulian Havriș și de Diana Marina Oanea (Florea) în dosarele nr. 709/86/2018 și nr. 708/86/2018 ale Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.524D/2018 și nr. 1.546D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 14 septembrie 2021, în prezența reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, a dispus, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea dosarelor. La aceeași dată, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 5 octombrie 2021. La data menționată, constatând că nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992 și al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6/2012, cu modificările și completările ulterioare, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 19 octombrie 2021, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:3.Prin încheierile din 1 octombrie 2018 și 2 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 709/86/2018 și nr. 708/86/2018, Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Alin Iulian Havriș și Diana Marina Oanea (Florea) în cadrul soluționării unor acțiuni de contencios administrativ având ca obiect obligarea la emiterea unor acte administrative. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că, având în vedere motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018, prevederile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât, prin decizia menționată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 10 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora recrutarea și selecționarea candidaților la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1),(2^2) și (3) se realizează conform normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, sunt neconstituționale. … 5.Se afirmă că, mutatis mutandis, concursul la care au participat autorii excepției a fost organizat în baza unui act normativ – Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative, inferior Legii nr. 360/2002, iar condițiile generale de participare trebuiau reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de organizare a acestuia este viciată. Ca atare, condițiile de participare la concurs reglementate de Ordinul nr. 665/2008 au devenit inaplicabile, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018. … 6.Se apreciază, în esență, că reglementarea prin ordin a procedurii de organizare a concursurilor/examenelor este neconstituțională, întrucât evaluarea activității și a conduitei unui funcționar public ține de statutul acestuia și, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică. Statutul funcționarului public se întemeiază pe un regim juridic reglementat prin lege organică și care este distinct de regimul juridic contractual al raporturilor de muncă al celorlalți salariați, întemeiat pe contractul individual de muncă și reglementat prin Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (a se vedea deciziile Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014, paragraful 17, nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 24, și nr. 172 din 24 martie 2016, paragraful 17). … 7.Se arată că funcționarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale, reglementate prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. În consecință, așa cum s-a statuat în jurisprudența anterior citată, elementele esențiale referitoare la nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcționar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. … 8.În final, se susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd că procedura organizării concursurilor și examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului de resort. Astfel, se transmite competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public către puterea executivă (în același sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, paragraful 26).  … 9.Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.524D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată, în considerarea celor reținute de Curtea Constituțională în motivarea Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018. În Dosarul nr. 1.546D/2018, instanța nu își exprimă opinia asupra excepției de neconstituționalitate, rezumându-se la constatarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a acesteia. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivelor încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 74^1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Însă, având în vedere notele scrise ale autorilor depuse în motivarea criticilor de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 74^1 lit. a) teza a doua, potrivit cărora: „Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la: a) organizarea și desfășurarea cursurilor de formare profesională a polițistului, precum și a concursurilor și examenelor prevăzute de prezenta lege;“. … 14.Autorii excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și cel al obligativității respectării legilor, a Constituției și a supremației sale, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, așa cum reiese din actele dosarelor, autorii excepției au candidat la concursurile din 23 noiembrie 2016 și, respectiv, 28 noiembrie 2016, pentru ocuparea posturilor vacante de ofițer specialist I și specialist II la Serviciul Logistic – compartimentul administrativ din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina“ al Județului Suceava, prin recrutarea candidaților din sursă externă. … 16.Relativ la cadrul legislativ referitor la serviciile de urgență, Curtea reține că, potrivit art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările și completările ulterioare, „(3) Serviciile de urgență profesioniste se constituie în județe și în municipiul București ca servicii publice în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, denumit în continuare Inspectorat General. […] (5) Inspectoratul General se înființează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.“ … 17.Cu privire la denumirea actuală a autorității administrației publice centrale, la care textul de lege menționat face referire – Ministerul Administrației și Internelor, prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Curtea a precizat că, în prezent, funcționează Ministerul Afacerilor Interne, înființat prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 29 martie 2013 (paragraful 21). … 18.Curtea observă că, potrivit art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 88/2001, „În cadrul serviciilor publice comunitare, al Inspectoratului și al unităților subordonate acestuia funcționează structuri specializate, încadrate cu ofițeri, maiștri militari, subofițeri, militari angajați pe bază de contract, militari în termen, cu termen redus și personal civil.“, iar potrivit alin. (3) „Ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor prevăzuți la alin. (2) li se aplică prevederile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.“ De asemenea, potrivit art. 16 din aceeași ordonanță, personalul serviciilor publice comunitare profesioniste, al Inspectoratului, al unităților și instituțiilor subordonate acestuia se compune din ofițeri, maiștri militari și subofițeri de protecție civilă, pompieri și specialiști, funcționari publici calificați în specialitățile necesare îndeplinirii atribuțiilor specifice, personal contractual operativ de execuție, atestat în meseriile de protecție civilă, pompieri și alte specialități și personal contractual auxiliar.  … 19.Sintetizând criticile autorilor excepției, Curtea reține că aceștia susțin că, având în vedere motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 306 din 8 mai 2018, normele de lege supuse controlului de constituționalitate contravin dispozițiilor constituționale invocate, întrucât prevăd că procedura organizării concursurilor și examenelor să fie stabilită printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului de resort, transmițându-se astfel competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public către puterea executivă. … 20.Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragrafele 18 și 19 și Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19), a statuat, cu valoare de principiu, că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii. … 21.Prin Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 și a statuat că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de conducere trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicitate și detaliate prin ordin al ministrului afacerilor interne. Ca urmare a pronunțării acestei decizii, au fost adoptate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, precum și Legea nr. 118/2017, de aprobare a acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2017, acte normative care au pus de acord dispozițiile Legii nr. 360/2002 cu decizia sus-menționată a Curții Constituționale. Așadar, Legea nr. 360/2002 a fost completată cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât și la ocuparea posturilor de execuție, prevederi introduse la secțiunea 4: „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II – „Cariera polițistului“ a Legii nr. 360/2002. Astfel, potrivit art. 27^34, „Postul de execuție vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne; b) mutare, la cerere sau în interesul serviciului; c) concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2),(2^1), (2^2) și (3) “. De asemenea, art. 27^36 conține reglementări cu privire la comisia constituită în vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, art. 27^39 stabilește probele concursului sau examenului și conține prevederi referitoare la subiectele și baremele de corectare/apreciere și notare, în concordanță cu tematica și bibliografia stabilite, art. 27^41 și art. 27^43 reglementează procedura de evaluare a probelor și rezultatele finale, iar art. 27^44 stabilește procedura de contestare a rezultatelor. … 22.Cât privește ocuparea posturilor de execuție de către polițiști, prin Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 360/2002 și a statuat că aspectele esențiale privind ocuparea posturilor de execuție trebuie să fie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicitate și detaliate prin ordin al ministrului. La paragraful 21 al acestei decizii, Curtea a reținut că, în acea cauză, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul soluționării cererii de anulare a tabelului centralizator al rezultatelor la concursul organizat în data de 12 mai 2016, deci anterior completărilor aduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016Legii nr. 360/2002, cu privire la ocuparea posturilor vacante de execuție, când aspectele esențiale nu erau reglementate prin lege. … 23.Având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional, potrivit căreia în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii, Curtea constată că, în prezent, aspectele esențiale privind ocuparea posturilor vacante sunt reglementate în secțiunea 4: „Ocuparea posturilor vacante“ a capitolului II – „Cariera polițistului“ a Legii nr. 360/2002 – lege organică, în acord cu dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, iar regulile specifice procedurii de ocupare a acestora sunt explicate și detaliate prin ordine ale ministrului de resort, potrivit textului de lege criticat în prezenta cauză. … 24.Mai mult, așa cum reiese din actele dosarelor, autorii excepției au candidat la concursurile din 23 noiembrie 2016 și, respectiv, 28 noiembrie 2016, pentru ocuparea posturilor vacante de ofițer specialist din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina“ al Județului Suceava, deci ulterior modificării și completării Legii nr. 360/2002 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 iunie 2016, cu prevederi referitoare atât la ocuparea posturilor de conducere, cât și la ocuparea posturilor de execuție, și anterior pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 306 din 8 mai 2018. Așa fiind, spre deosebire de cauza în care a fost pronunțată Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, în prezenta cauză concursul a fost organizat pe baza dispozițiilor legale care au transpus Decizia Curții Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016. … 25.Prin urmare, contrar susținerilor autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat nu reglementează un element esențial al raportului de serviciu al polițistului, ci prevede că aspectele procedurale cu privire la organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor prevăzute de lege se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Stabilirea aspectelor procedurale prin ordin al ministrului de resort nu constituie un „element esențial“ în ceea ce privește raportul juridic de serviciu, în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa anterior menționată. Aceste aspecte pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor Guvernului, iar acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot conține soluții care să contravină prevederilor acestora. … 26.Curtea constată că aspectele de care sunt nemulțumiți autorii excepției reprezintă, în realitate, critici ce vizează interpretarea și aplicarea legii la situația concretă din speță, iar nu probleme de neconstituționalitate a textului criticat, potrivit căruia doar aspectele procedurale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea se pronunță asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În consecință, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 74^1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului este inadmisibilă. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74^1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Alin Iulian Havriș și de Diana Marina Oanea (Florea) în dosarele nr. 709/86/2018 și nr. 708/86/2018 ale Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește