DECIZIA nr. 665 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 pct. II lit. d) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, excepție ridicată de Sergiu Ciprian Cătinaș în Dosarul nr. 23.195/211/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.403D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Astfel, referitor la critica privind lipsa reglementării răspunderii în domeniul construcțiilor a persoanelor care au calitatea de diriginte de șantier, aceasta este apreciată ca fiind inadmisibilă, având în vedere că instanța de contencios constituțional nu poate suplini o omisiune legislativă. Cât privește critica potrivit căreia contravențiile nu sunt reglementate direct în lege, ci prin trimitere la regulamente și proceduri de aplicare, aceasta este considerată ca fiind neîntemeiată, având în vedere caracterul tehnic al reglementării, care, practic, impune cunoștințe de specialitate, ce impun, la rândul lor, o reglementare precisă și explicită. Prin urmare, trimiterea la norme de specialitate se adresează unui specialist în domeniu, care este obligat să le cunoască, iar nu unui subiect general de drept. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 3.805 din 15 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 23.195/211/2018, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 pct. II lit. d) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sergiu Ciprian Cătinaș cu prilejul soluționării unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care petentul a fost sancționat cu o amendă contravențională pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 36 pct. II lit. d) din Legea nr. 10/1995, în sensul că, în calitate de diriginte de șantier, nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.496/2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginților de șantier. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că în capitolul III din Legea nr. 10/1995 sunt reglementate, pe secțiuni, obligațiile și răspunderile persoanelor implicate în cadrul executării unor lucrări de construcții, persoanele vizate fiind investitorii, proiectanții de construcții, executanții lucrărilor de construcții, specialiștii verificatori de proiecte, obligațiile și răspunderile responsabililor tehnici cu execuția și ale experților tehnici, atestați, proprietarii construcțiilor, administratorii și utilizatorii construcțiilor. Arată, astfel, că enumerarea persoanelor cărora le revin obligații și răspunderi este făcută limitativ și remarcă faptul că nu există nicio secțiune care să reglementeze obligații și răspunderi pentru persoanele care au calitatea de diriginte de șantier. În acest context, autorul excepției apreciază că dispozițiile art. 36 alin. II lit. d) din Legea nr. 10/1995 nu corespund exigențelor art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind contrare jurisprudenței Curții Constituționale prin care s-a statuat că respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De aceea, legiuitorul trebuie să manifeste o deosebită atenție atunci când adoptă un act normativ. … 6.Autorul excepției menționează că Legea nr. 10/1995, prin art. 36 pct. II lit. d), prevede sancțiunea amenzii (în limitele prevăzute de lege, respectiv între 10.000 și 20.000 lei, scopul sancțiunii fiind unul punitiv, preventiv și exemplar) și că incriminarea contravenției, în sine, se face ulterior prin „regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea prezentei legi privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale în etapele de realizare a construcțiilor, (…) de către factorii implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia“. Or, în opinia sa, din această metodă de reglementare „în cascadă“ rezultă că destinatarul normei ar trebui să parcurgă Legea nr. 10/1995, apoi să urmărească ceea ce se publică în Monitorul Oficial al României, având în vedere că ordinele și procedurile la care se referă textul de lege criticat pot fi publicate oricând, împrejurare de natură să inducă un sentiment de nesiguranță destinatarului normei, care, astfel, nu își poate adapta comportamentul. În acest sens, face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015. … 7.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate din Legea nr. 10/1995 sunt constituționale prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție și la exigențele de previzibilitate și legiferare în domeniul contravențional, domeniu în care garanțiile ce trebuie respectate se raportează la exigențele art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aplicabile în sfera penală. Arată, astfel, că norma de incriminare și sancționare este cuprinsă într-o lege previzibilă și accesibilă, iar conduita și obligațiile impuse subiecților vizați, indicați prin art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/1995, sunt cuprinse în acte normative accesibile și previzibile, în speță în Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.496/2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginților de șantier. Or, reglementarea obligațiilor subiecților de drept vizați de norma de incriminare printr-un act normativ de forță juridică inferioară celui prin care este legiferată norma de incriminare nu contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, în condițiile unei conexiuni logice, în care fiecare subiect de drept prevăzut la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/1995 își poate cunoaște în mod clar responsabilitățile. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 36 pct. II lit. d) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 30 septembrie 2016, potrivit cărora: În sensul prezentei legi, constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă, astfel: […]II.de la 10.000 lei la 20.000 lei: (…)d)neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea prezentei legi, privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale în etapele de realizare a construcțiilor, de exploatare și intervenții la construcțiile existente și în etapa de postutilizare a acestora de către factorii implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia; …  …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, în esență, că autorul acesteia susține că reglementarea criticată din Legea nr. 10/1995 referitoare la sancționarea diriginților de șantier este una lipsită de previzibilitate, în condițiile în care legea nu prevede în mod expres și explicit care sunt responsabilitățile diriginților de șantier în cadrul respectării disciplinei în construcții, pentru a se putea aplica și sancțiunea corelativă din actul normativ în speță. … 14.În contextul criticii formulate, Curtea observă că, potrivit reglementării criticate, în sensul Legii nr. 10/1995, constituie contravenție – dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii, să constituie infracțiuni – și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 100.000 lei neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea acestei legi, privind realizarea și menținerea cerințelor fundamentale în etapele de realizare a construcțiilor, de exploatare și intervenții la construcțiile existente și în etapa de postutilizare a acestora de către factorii implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia. Curtea reține, de asemenea, că, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 10/1995, „aplicarea cerințelor fundamentale se stabilește pe domenii/subdomenii și categorii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, prin regulamente și reglementări tehnice în construcții“; din coroborarea dispozițiilor menționate cu cele ale art. 6 alin. (1) din același act normativ reiese faptul că obligațiile privind asigurarea cerințelor fundamentate prevăzute la art. 5, în toate etapele prevăzute la art. 2, revin factorilor implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia stabilite în condițiile legii. … 15.Or, în sensul legii criticate, factorii implicați sunt: investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanții, cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați, diriginții de șantier autorizați, producătorii/fabricanții de produse pentru construcții, reprezentanții autorizați ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcții, organismele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, organismele de evaluare tehnică europeană în construcții, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcții, laboratoarele de analize și încercări în construcții, universitățile tehnice și institutele de cercetare în domeniul construcțiilor și asociațiile profesionale de profil. Având în vedere scopul pentru care a fost adoptată, definit în chiar art. 2 din Legea nr. 10/1995, dispozițiile acestei legi se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, în etapele de proiectare, de verificare tehnică a proiectelor, execuție și recepție a construcțiilor, precum și în etapele de exploatare, expertizare tehnică și intervenții la construcțiile existente și de postutilizare a acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător. De asemenea, art. 3 din Legea nr. 10/1995 stipulează că prin acest act normativ se instituie sistemul calității în construcții, care să conducă la realizarea și exploatarea unor construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător. … 16.În acest context, Curtea observă că în enumerarea factorilor implicați în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 10/1995, la art. 6 alin. (2), sunt prevăzuți și diriginții de șantier, iar în capitolul III secțiunea a 8-a intitulată „Obligații și răspunderi comune“, în art. 30, se prevede că „Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția autorizat, dirigintele de șantier autorizat, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării ei.“ De asemenea, așa cum este reglementat în cuprinsul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a unor cerințe fundamentale aplicabile, care le incumbă și diriginților de șantier în calitate de factori implicați, și anume: rezistență mecanică și stabilitate; securitate la incendiu; igienă, sănătate și mediu înconjurător; siguranță și accesibilitate în exploatare; protecție împotriva zgomotului; economie de energie și izolare termică; utilizare sustenabilă a resurselor naturale. Curtea constată, astfel, că Legea nr. 10/1995 reglementează cadrul legal, general, al activității diriginților de șantier, atât sub aspectul atribuțiilor, obligațiilor și competențelor, cât și sub acela al răspunderii. … 17.În subsidiar, Curtea reține că prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.496/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 30 iunie 2011, a fost aprobată procedura ce stabilește cadrul normativ privind autorizarea diriginților de șantier de către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C., reglementare care se subsumează dispozițiilor Legii nr. 10/1995. Această procedură este justificată de motive imperative de interes general privind siguranța și sănătatea publică, protecția beneficiarilor de servicii în construcții, precum și protecția mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului, care impun obligativitatea asigurării condițiilor necesare pentru realizarea și exploatarea construcțiilor cu respectarea cerințelor esențiale de calitate a acestora, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător. … 18.Curtea reține, astfel, că potrivit dispozițiilor art. 49 din Procedura de autorizare a diriginților de șantier, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.496/2011, „Diriginții de șantier răspund, potrivit legii, în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 44, precum și în cazul neasigurării din culpa lor a realizării nivelului calitativ al lucrărilor prevăzut în proiecte, caiete de sarcini și în reglementările tehnice în construcții“. Deși în cuprinsul art. 51 din capitolul IX intitulat „Sancțiuni“ din Procedura de autorizare a diriginților de șantier este prevăzută doar sancționarea prin suspendarea sau anularea autorizației deținute ca diriginte de șantier, acesta răspunde contravențional, civil sau penal, potrivit legii, în acest sens fiind dispozițiile art. 40 din Legea nr. 10/1995, potrivit cărora „Contravențiilor prevăzute la art. 36 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.“ … 19.Având în vedere cele mai sus reținute, Curtea constată caracterul neîntemeiat al criticilor formulate de autorul excepției de neconstituționalitate din perspectiva pretinsei încălcări a art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât legea nu ar prevede în mod expres și explicit care sunt responsabilitățile diriginților de șantier în cadrul respectării disciplinei în construcții. În acest sens, în jurisprudența sa privind principiul respectării legilor, în componenta referitoare la calitatea actelor normative, spre exemplu fiind Decizia nr. 549 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 23 februarie 2024, paragraful 28, Curtea Constituțională a statuat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). … 20.Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Cu privire la sfera de cuprindere a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, datorită principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 21.În același sens, prin Decizia nr. 705 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 19 februarie 2024, paragraful 15, Curtea a reținut că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte criteriile de calitate a legii. Referitor la aceste cerințe, în Hotărârea din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane – care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate – să își corecteze conduita, iar cetățeanul trebuie să dispună de informații suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, paragraful 49). În acest context este și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, prin care s-a statuat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. La fel se întâmplă și cu profesioniștii, obișnuiți să dea dovadă de o mare prudență în exercitarea activității lor. Astfel, se poate aștepta ca aceștia să acorde o atenție specială evaluării riscurilor pe care aceasta le prezintă. … 22.Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față, Curtea constată că din examinarea dispozițiilor art. 36 pct. II lit. d) din Legea nr. 10/1995, corelate cu întreg cadrul legislativ în materie, reglementarea criticată îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât aceasta trebuie interpretată în contextul legislativ ce reglementează sistemul calității în construcții, de natură să conducă la realizarea și exploatarea unor construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sergiu Ciprian Cătinaș în Dosarul nr. 23.195/211/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 36 pct. II lit. d) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește