DECIZIA nr. 664 din 30 octombrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Gabriel Văduva în Dosarul nr. 731/32/2016 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.831D/2017. … 

2.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Alexandra Nicolae, pentru partea Agenția Națională de Integritate, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa autorului excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Agenția Națională de Integritate a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită, în principal, respingerea excepției ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Agenției Naționale de Integritate solicită, în principal, respingerea excepției ca inadmisibilă, deoarece autorul excepției critică aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, ceea ce intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. În subsidiar, solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, invocând, în esență, jurisprudența Curții Constituționale. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 731/32/2016, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Gabriel Văduva, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate la data de 18 octombrie 2016, prin care s-au constatat atât nerespectarea regimului juridic al incompatibilităților, cât și nerespectarea prevederilor de lege privind regimul juridic al conflictelor de interese, printre care și art. 75 din Legea nr. 393/2004. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate, deoarece din modul de definire a conflictului de interese nu poate fi determinată cu exactitate sintagma „dacă au posibilitatea să anticipeze“, fiind imposibil ca alesul local să realizeze „ce înseamnă în ochii legiuitorului“ această sintagmă. Astfel, dispozițiile criticate au un caracter ambiguu, existând posibilitatea reglementării cu privire la conduita alesului local și de către o autoritate, alta decât cea legislativă. Faptul că legiuitorul nu a descris în ce constă posibilitatea de a anticipa o decizie are drept consecință aplicarea unei sancțiuni și creează premisele unor interpretări subiective și abuzuri. Din modul de reglementare este dificil să se discearnă dacă un conflict de interese administrativ se săvârșește numai cu intenție ori se consideră săvârșit și când participarea la anumite decizii este rezultatul unei culpe. Se mai susține că norma criticată determină și încălcarea principiului nediscriminării, deoarece același act poate fi interpretat de un inspector de integritate ca fiind corect, în anumite cazuri, iar, în altele, se poate interpreta că alesul local ar fi avut posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru persoanele enumerate de dispozițiile criticate. … 7.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia în sensul că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, textul legal fiind clar și previzibil. Posibilitatea aleșilor locali de a anticipa dacă o decizie ar putea reprezenta un beneficiu/avantaj pentru ei este un element de fapt lăsat în final la aprecierea instanței de judecată, care va decide pe baza probelor administrate în cauză. Textul legal oferă o definiție suficient de clară a noțiunii de „interes personal“, neputându-se vorbi despre elemente arbitrarii de natură a da naștere unor interpretări subiective și abuzive. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 664 din 8 noiembrie 2016. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susținerile părții prezente la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, având următorul cuprins: „Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:a)soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; … b)orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia; … c)o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri; … d)o altă autoritate din care fac parte; … e)orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; … f)o asociație sau fundație din care fac parte.“  …  … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“ și ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și celor ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern și art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din cap. VIII al Legii nr. 393/2004, intitulat „Registrul de interese“, și stabilesc conținutul noțiunii de „interes personal“. Aceste dispoziții au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 427 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 900 din 9 noiembrie 2016, prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 3 februarie 2017, sau prin Decizia nr. 196 din 23 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 8 iunie 2017, Curtea respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a acestora. … 15.Prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, paragraful 15, Curtea, invocând jurisprudența sa, a reținut, în esență, că prevederile art. 75 din Legea nr. 393/2004 definesc noțiunea de „interes personal într-o anumită problemă“, noțiune care este cuprinsă în art. 74 referitor la obligația tuturor aleșilor locali de a depune declarația pe propria răspundere privind interesele personale. Referitor la sancțiunile pentru nerespectarea acestei dispoziții de lege, Curtea a reținut că, în cazul dispozițiilor art. 74 și art. 75 lit. a) din Legea nr. 393/2004, art. 82 alin. (1) din aceeași lege prevede că: „Nerespectarea declarației privind interesele personale în termenul prevăzut la art. 79 atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declarației“, iar, în conformitate cu art. 82 alin. (2), „Refuzul depunerii declarației privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului“. De asemenea, art. 77 alin. (1) din aceeași lege reglementează o sancțiune specifică pentru consilierii județeni și cei locali, și anume „Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii“, iar, potrivit art. 81 din aceeași lege, „Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispozițiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare“.  … 16.Cât privește criticile de neconstituționalitate raportate la art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, paragraful 16, Curtea a reținut că acestea nu pot fi primite. Astfel, norma invocată din Constituție vizează dreptul oricărei persoane la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, potrivit art. 6 din convenție, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Or, criticile de neconstituționalitate nu vizează aceste aspecte, ce constituie garanții ale dreptului la un proces echitabil, ci lipsa de previzibilitate a dispozițiilor art. 75 lit. a) și f) din Legea nr. 393/2004, ceea ce, în opinia autorului excepției, poate conduce la interpretări divergente ale instanțelor judecătorești cu privire la existența unor conflicte de interese. Pe de altă parte, Curtea a reținut că autorul excepției a beneficiat de posibilitatea formulării la instanța judecătorească a contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, ceea ce reprezintă o garanție a dreptului la un proces echitabil. … 17.Referitor la pretinsa neclaritate a textului de lege criticat, prin Decizia nr. 664 din 8 noiembrie 2016, paragraful 18, Curtea a reținut că prevederile art. 75 lit. a) și f) din Legea nr. 393/2004 sunt redactate cu suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor lor – aleșii locali – să își conformeze conduita și să anticipeze consecințele ce pot rezulta din neîndeplinirea obligației de depunere a declarației privind interesele personale, astfel cum acestea sunt stabilite prin art. 82 din Legea nr. 393/2004. Instituirea obligației aleșilor locali de a-și face publice interesele personale printr-o declarație pe propria răspundere are tocmai menirea de a evita starea de conflict de interese. La paragrafele 19 și 20 ale aceleiași decizii, Curtea a constatat că „interesul personal“ – noțiune cuprinsă în prevederile art. 75 din Legea nr. 393/2004 – nu vizează doar aspectele patrimoniale, ci se referă în mod complex la natura interesului alesului local, care ar putea determina lipsa de obiectivitate a acestuia în adoptarea deciziilor de autoritate circumscriindu-se sferei interesului și posibilitatea anticipării unui beneficiu sau a unui dezavantaj chiar pentru sine sau soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv sau pentru o asociație sau fundație din care fac parte. Astfel, Curtea a reținut că a determina în concret dacă un consilier local manifestă un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, în vederea stabilirii existenței stării de conflict de interese, constituie un aspect referitor la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de agenție. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriel Văduva în Dosarul nr. 731/32/2016 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește