DECIZIA nr. 661 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 84 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 10.806/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.830D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.806/3/2019, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 84 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Achim Ilarie într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recalculare a pensiei cuvenite în temeiul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 instituie o discriminare a polițiștilor în raport cu militarii, deoarece pensiile militarilor au fost actualizate în raport cu procentul de 15% aplicat militarilor în activitate, în timp ce pensionarilor militari din poliție nu le-a fost aplicată o astfel de majorare/actualizare, întrucât polițiștilor în activitate nu le-a fost majorată solda/salariul de funcție până la data modificării art. 60 din Legea nr. 223/2015. Or, și unii și alții provin din cadrul aceleași familii ocupaționale – Apărare, ordine publică și securitate națională și sunt salarizați cu toții prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 6.Referitor la dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, autorul excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că, potrivit acestora, începând cu data de 15 septembrie 2017, cuantumul pensiilor militare de stat nu se mai actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariu gradului profesional și/sau solda de funcție a militarilor, polițiștilor și funcționarilor cu statut special aflați în activitate, iar, în raport cu dispozițiile criticate, Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a refuzat să procedeze la actualizarea pensiei sale militare, actualizare prevăzută de dispozițiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificării intervenite prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Astfel, susține că, în timp ce pensionarilor civili li se mărește periodic punctul de pensie și aceștia beneficiază și de indexările anuale, pensionarilor militari nu li se mai actualizează pensiile militare ori de câte ori se majorează solda de grad/solda de funcție a militarilor/polițiștilor. … 7.Totodată, arată că, spre deosebire de militari, cărora le-a fost abrogat dreptul de a li se actualiza cuantumul pensiei militare ori de câte ori se majorează solda de grad/salariu gradului profesional și/sau solda de funcție a militarilor, polițiștilor și funcționarilor cu statut special, potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensiile de serviciu ale magistraților, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 din aceeași lege se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui magistrat în activitate. Astfel, caracterul discriminatoriu al anulării măsurii actualizării pensiilor militarilor, în comparație cu pensiile magistraților și ale urmașilor acestora, rezultă chiar din Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000. … 8.Prin urmare, se susține că dispozițiile criticate instituie diferențe de tratament juridic, fără a avea un motiv obiectiv și rațional, ceea ce contravine jurisprudenței Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 9.În final, se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece, la adoptarea acesteia, nu a existat o situație extraordinară, a cărei urgență să nu poată fi amânată, nu a existat un studiu de impact al măsurilor reglementate, nu au existat avizele ministerelor, iar avizul Consiliului Economic și Social a fost negativ. … 10.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări, reprezentând o punere în aplicare a marjei de apreciere recunoscută statului în materia pensiilor din domeniul public. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, ale art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ale art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 și ale art. 84 alin. (2) din Legea nr. 303/2004. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși autorul acesteia indică și art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, acesta critică, în realitate, art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 (care modifică art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015). Totodată, Curtea constată că autorul excepției critică, din punctul de vedere al neconstituționalității extrinseci, întregul art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 27 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, ale art. VII, în ansamblul său, și ale art. VII pct. 2 și 3, în special, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, precum și ale art. 85 alin. (2), iar nu ale art. 84 alin. (2), din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:– Art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal: […] b) cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative;“; … – Art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]2.Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. … 3.Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.»“; …  … – Art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: „Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.“. …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (1) privind universalitatea și alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind dreptul la măsuri de protecție socială, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 26 privind egalitatea în fața legii din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. … 16.Examinând admisibilitatea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, Curtea constată că acestea reglementează actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și a pensiilor de urmaș, ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate. Obiectul litigiului în cadrul căruia s-a invocat excepția de neconstituționalitate îl constituie cererea de recalculare a pensiei cuvenite în temeiul Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Ținând cont de conținutul normativ al prevederilor criticate și de obiectul litigiului în cadrul căruia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate. În concluzie, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispozițiile de lege care formează obiect al excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 este inadmisibilă. … 17.Referitor la dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea s-a mai pronunțat, cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, Decizia nr. 545 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 18 noiembrie 2020, Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 31 ianuarie 2022, analizând critici de neconstituționalitate similare cu cele invocate în prezenta cauză. … 18.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, precitată, paragraful 35, și prin Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, paragraful 27, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, Curtea a reținut că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 au fost invocate două considerente pentru emiterea acestui act normativ. Astfel, Guvernul a invocat necesitatea atenuării discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, „determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului“. În același timp, Guvernul a arătat că, „în condițiile în care Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede creșteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel încât actualizarea pensiilor de serviciu să nu se mai realizeze în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate“. Curtea a reținut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile impuse de Constituție pentru adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului. … 19.Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă ce vizează existența unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, supuși reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, paragraful 14, că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, Curtea a constatat că cele două categorii de persoane comparate se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public. Curtea a arătat că, deși după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, paragraful 30, și Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, paragraful 28). … 20.Cât privește susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, cum sunt magistrații, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021, paragraful 24, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (în același sens sunt și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, și Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019). … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Cât privește dispozițiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016, Curtea reține că autorul excepției invocă discriminarea dintre polițiști și militari referitoare la majorarea cuantumului brut al salariilor de bază/soldei. Or, Curtea observă că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 7 august 2017, s-a introdus alin. (5) al art. II din Legea nr. 152/2017, potrivit căruia „Începând cu data de 1 octombrie 2017 se majorează cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile/instituțiile/structurile aflate în subordinea sa, cu excepția celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016“. … 23.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat cu valoare de principiu că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006) și că stabilirea principiilor și a condițiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). Ținând cont de această jurisprudență, aplicată la conținutul normativ al dispozițiilor criticate, Curtea constată că susținerea autorului excepției de neconstituționalitate este neîntemeiată, legiuitorul având competența exclusivă de a stabili majorări ale cuantumului salariului de bază pentru personalul plătit din fonduri publice, în acest sens fiind atât dispozițiile criticate, cât și cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017. … 24.În final, cu privire la celelalte norme din Constituție și din actele internaționale invocate, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu a indicat motivele pentru care consideră că dispozițiile de lege criticate ar contraveni acestor norme de referință, astfel încât nu se pot analiza criticile de neconstituționalitate. Indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Achim Ilarie în Dosarul nr. 10.806/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, precum și ale art. VII, în ansamblul său, și ale art. VII pct. 2 și 3, în special, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește