DECIZIA nr. 660 din 29 septembrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „Notei 1 din anexa nr. VIII, capitolul II, litera A, punctul 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum au fost modificate prin prevederile cuprinse la pct. 23^22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, excepție ridicată de Anelize Wellman și Raluca Ioana Hațieganu în Dosarul nr. 20.160/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 576D/2019. … 2.La apelul nominal, lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autoarele excepției de neconstituționalitate au transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate, iar partea Ministerul Afacerilor Externe a transmis note scrise în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantul Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că aplicarea prevederilor de lege criticată nu poate fi extinsă la categorii profesionale care nu reprezintă destinatare ale normei juridice. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Sentința civilă nr. 589 din 1 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 20.160/3/2018*, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „Notei 1 din anexa nr. VIII, capitolul II, litera A, punctul 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum au fost modificate prin prevederile cuprinse la pct. 23^22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“. … 6.Excepția a fost ridicată de Anelize Wellman și Raluca Ioana Hațieganu într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece interpretarea și aplicarea celor două texte de lege de către pârâtul Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.), cu ocazia stabilirii drepturilor salariale începând cu data de 1 ianuarie 2018, are un profund caracter discriminatoriu, în contradicție cu dispozițiile art. 16 din Constituție. A accepta interpretarea realizată de M.A.E. în momentul stabilirii drepturilor salariale ale reclamantelor-autoare ale excepției ar însemna recunoașterea existenței unei discriminări salariale între angajați având aceleași atribuții (de reprezentare a Statului Român, a interesului instituțiilor Statului), dar care ar putea fi remunerați diferit, doar pentru simplul fapt că își exercită aceste atribuții în cadrul unei instituții sau al alteia. Scopul legii nu este de a elimina discriminarea salarială doar dintre salariații care prestează muncă egală în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice, ci din cadrul întregului sector bugetar. Prin urmare, interpretarea în sensul că majorarea de 15% se acordă doar la nivelul Administrației Prezidențiale sau al Secretariatului General al Guvernului este vădit contrară scopului urmărit de lege, pentru toate acele categorii de salariați care prestează muncă egală, având aceleași responsabilități, riscuri și nivel de complexitate a activității. Această concluzie se impune, cu atât mat mult cu cât statutul profesional al consilierilor de afaceri europene este unul special, conform art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene. Orice remunerare suplimentară a activității unei categorii de personal, cum sunt în cazul de față consilierii pentru afaceri europene, ar trebui aplicată în mod orizontal tuturor acelor salariați care îndeplinesc condiția prevăzută de lege pentru respectiva majorare, indiferent de instituția unde aceștia își desfășoară activitatea. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și se arată că prin Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza Driha împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat existența discriminării între reclamant și alte persoane care aparțineau aceleiași categorii profesionale. Autoarele excepției susțin că, în prezenta cauză, există o discriminare între persoane care se află în situații comparabile, neexistând o justificare din partea instituției publice angajatoare pentru a remunera diferit angajații aflați în situații identice. … 8.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 124 din Constituție. Precizează că, în cauză, reclamantele nu au solicitat să se constate și neconstituționalitatea prevederilor notei prevederilor Notei 1 din anexa nr. VIII, capitolul II, litera A, punctul 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, în forma în vigoare la 1 ianuarie 2018, ci a celei în vigoare la 31 martie 2018. Instanța judecătorească reține că reclamantele consideră că textul de lege criticat este neconstituțional nu pentru ceea ce prevede, ci pentru ceea ce nu prevede, respectiv pentru faptul că nu se referă și la salariații din cadrul altor instituții. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 23 martie 2010. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile cuprinse în punctul 1 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 23^22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 8 decembrie 2017, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legiicadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins: „Pentru personalul de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale și al Secretariatului General al Guvernului, care desfășoară activități de reprezentare a interesului instituțiilor statului în relația cu terții, se acordă o majorare de 15% a salariului de bază.“ … 13.În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, și art. 124 privind înfăptuirea justiției. Sunt invocate și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate fac parte din capitolul I litera A „Salarizarea funcționarilor publici“ secțiunea I „Salarii pentru administrația publică centrală“ din anexa nr. VIII „Familia Ocupațională de Funcții Bugetare «Administrație»“ la Legea-cadru nr. 153/2017 și instituie regula potrivit căreia personalul de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale și al Secretariatului General al Guvernului, care desfășoară activități de reprezentare a interesului instituțiilor statului în relația cu terții, beneficiază de o majorare de 15% a salariului de bază. Astfel, Curtea reține că, în esență, prevederile de lege criticate instituie o regulă de salarizare destinată a fi aplicată unei anumite categorii de funcționari publici. … 15.În același timp, din analiza considerentelor actului de sesizare, Curtea observă că autoarele excepției exercită funcția de consilier pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Sub acest aspect, Curtea reține că, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, aprobată cu modificări prin Legea nr. 272/2003, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 226 din 3 aprilie 2003, „(1) Consilierii pentru afaceri europene au calitatea de personal încadrat cu contract individual de muncă, beneficiind de drepturile și exercitând obligațiile ce decurg din această calitate“, iar regulile privind salarizarea consilierilor pentru afaceri europene se regăsesc în secțiunea I „Salarii pentru administrația publică centrală“, din capitolul II litera A „Salarizarea personalului contractual din administrația publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii județene, municipii, administrația publică locală – consilii, primării și servicii publice din subordinea acestora“ din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. … 16.În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege criticate referitoare la salarizarea funcționarilor publici nu au aplicabilitate în cauza în care a fost invocată excepția, al cărei obiect vizează, în principal, acte administrative referitoare la stabilirea drepturilor salariale, în cazul unor persoane care nu au calitatea de funcționar public, ci sunt angajate cu contract individual de muncă. … 17.Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. „Legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). … 18.În consecință, întrucât prevederile cuprinse în punctul 1 de la notă punctul I, litera A, capitolul II, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu au legătură cu soluționarea cauzei a quo, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în punctul 1 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Anelize Wellman și Raluca Ioana Hațieganu în Dosarul nr. 20.160/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește