DECIZIA nr. 660 din 24 octombrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Hoffman GmbH Qualitätswerkzeuge din München, Germania, în Dosarul nr. 25.502/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.185D/2016 al Curții Constituționale.  … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, doamna Andreea Cosmina Stănescu, consilier juridic și consilier de proprietate industrială, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele expuse pe larg în motivarea scrisă aflată la dosar. Depune un set de înscrisuri, precum și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că, prin Decizia nr. 2 din 30 ianuarie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată poate fi asigurată și prin consilierul juridic angajat al uneia dintre formele de exercitare a profesiei de consilier în proprietate industrială, în măsura în care consilierul juridic are și calitatea de consilier în proprietate industrială. Totodată, precizează că cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 246 din 25 aprilie 2017 sunt incidente și în cauza de față. … 5.Solicitând cuvântul în replică, reprezentatul autoarei excepției arată că, deși prin decizia menționată a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a clarificat problema reprezentării persoanelor juridice, rămâne nesoluționată cea a reprezentării persoanelor fizice. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 21 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 25.502/3/2014, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Hoffman GmbH Qualitätswerkzeuge din München, Germania, într-un litigiu de proprietate intelectuală având ca obiect soluționarea contestației introduse împotriva hotărârii pronunțate de Comisia de contestații din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, prin care s-a respins cererea de înregistrare a unei mărci. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia, persoană juridică cu sediul în străinătate, arată că nu poate formula prin consilierul juridic propriu cereri sau apărări în fața instanțelor judecătorești din România, întrucât se prezumă că acesta nu cunoaște legislația și limba română. Obligația persoanei juridice cu sediul în străinătate de a angaja un avocat pentru procedurile în fața instanțelor judecătorești din România, în condițiile în care are deja un mandatar specializat în proprietate industrială, care o reprezintă în instanță prin consilierul juridic, constituie o sarcină disproporționată, de natură a o descuraja să apeleze la serviciul justiției, dreptul la un apărător ales neputând fi transformat într-o obligație ori într-o condiție de admisibilitate a apărării formulate pe fond sau într-o cale de atac. Susține că, în cazul persoanelor juridice, nu pot fi identificate nici măcar remediile consacrate de legiuitor în cazul persoanelor fizice prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, rezultând astfel că, în cazul persoanelor juridice, cheltuielile obligatorii de angajare a unui avocat se constituie într-o sarcină disproporționată care poate afecta activitatea acestor entități. Obligația impusă persoanelor juridice străine de a formula cereri și apărări doar prin avocat este de natură a împiedica exercitarea dreptului de acces liber la justiție și a dreptului de apărare, căci exclude posibilitatea întocmirii unor astfel de acte de procedură prin alte categorii de profesioniști în domeniul juridic. Mai arată că legea specială, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, stabilește, prin art. 28 alin. (2), că reprezentarea în fața instanțelor judecătorești a solicitanților, a titularilor sau a persoanelor interesate de către consilierii în proprietate industrială este condiționată de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic, iar art. 20 alin. (1) din același act normativ prevede că reprezentarea în fața instanțelor judecătorești a solicitanților, a titularilor sau a persoanelor interesate de către consilierii în proprietate industrială este condiționată de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic. Consideră că sunt neconstituționale prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, pronunțată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin care a statuat că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică și nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.  … 8.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în esență, că soluția legislativă criticată este determinată de un scop legitim – necesitatea asigurării unei reprezentări calificate în instanță și combaterea avocaturii clandestine – iar ingerința asupra dreptului de acces la justiție și a dreptului la apărare este proporțională cu scopul urmărit, acestea nefiind atinse în însăși substanța lor. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând în esență că, în opinia sa, prevederile de lege criticate nu sunt de natură să aducă atingere normelor constituționale privitoare la accesul liber la justiție și la dreptul la apărare, ci au ca rațiune impunerea unei rigori și discipline procesuale și asigurarea, în considerarea complexității activității persoanelor juridice, a unei reprezentări juridice convenționale adecvate a acestor subiecte de drept. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, actele depuse la dosar, susținerile reprezentatului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Din motivarea scrisă a excepției rezultă însă că obiect al acesteia îl reprezintă prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la examinarea sesizării formulate în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare a dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul de a ști dacă acestea permit reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată printr-un mandatar persoană juridică, inclusiv formularea cererii introductive de instanță printr-o astfel de persoană juridică, respectiv prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016. Textul de lege criticat are următoarea redactare: „Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii.“ În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin decizia menționată, că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 referitor la dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil și art. 24 care garantează dreptul la apărare.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-un litigiu în materia proprietății industriale în cadrul căruia s-a pus în discuție problema reprezentării convenționale a persoanei juridice care este autoare a prezentei excepții de neconstituționalitate printrun consilier de proprietate industrială, ca profesionist care își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.019 din 21 decembrie 2006. Autoarea excepției susține că, pentru situația particulară a reprezentării persoanelor juridice prin consilier de proprietate intelectuală, prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, în sensul că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică și nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, aduc atingere dreptului de acces liber la justiție și dreptului la apărare al persoanelor juridice.  … 16.Curtea reține că, prin Decizia nr. 246 din 15 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, a constatat constituționalitatea prevederilor din Codul de procedură civilă criticate și în cauza de față, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală, respectiv art. 21, care consacră dreptul de acces liber la justiție și art. 24, care garantează dreptul la apărare și, în concordanță cu cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, întărind argumentele pe care aceasta din urmă le-a avut în vedere atunci când s-a pronunțat asupra interpretării prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă în sensul că cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică și nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă. … 17.Curtea Constituțională a reținut, prin decizia mai sus menționată (paragraful 18), că textul de lege criticat are în vedere ipoteza reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată, indiferent de etapa procesuală, în primă instanță sau în soluționarea unei căi de atac, aceasta realizându-se numai prin consilier juridic sau avocat. Ca regulă generală, persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de părți într-un proces legea le recunoaște posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale și de a îndeplini actele procedurale fie în mod direct, personal, fie mediat, prin intermediul unui reprezentant. Curtea a observat (paragrafele 18 și 19) că art. 209 din Codul civil stabilește regula potrivit căreia persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare. Alături de această reprezentare legală, persoanele juridice pot beneficia și de o reprezentare convențională, care, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se poate realiza în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat. Curtea a considerat că limitarea posibilității reprezentării convenționale a persoanelor juridice în fața instanțelor doar la avocat sau consilier juridic nu este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiție, de vreme ce reprezentarea convențională este o simplă facultate, persoanele juridice păstrându-și permanent posibilitatea de a sta în justiție prin reprezentantul legal. Prin urmare, în măsura în care nu pot îndeplini exigențele impuse de prevederile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, persoanele juridice au posibilitatea de a introduce acțiuni și de a formula cereri, a ridica excepții și a propune probe, precum și de a efectua orice alt act procesual prin reprezentantul legal, astfel că nu se pune problema încălcării dreptului de acces liber la justiție sau a dreptului la apărare. … 18.Curtea Constituțională a reținut de asemenea (paragraful 20) că atât timp cât legea oferă posibilitatea reprezentării într-o manieră profesionalizată, fie prin intermediul unui avocat ales, cu care a încheiat un contract de reprezentare judiciară, fie prin consilierul juridic propriu, angajat cu contract de muncă, nici nu își găsește rațiunea eventuala reprezentare convențională printr-o altă persoană juridică.  … 19.În acest context (paragraful 21) Curtea Constituțională a apreciat interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016 pronunțată pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la modul de interpretare a dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, concluzia acesteia constituindu-se într-un argument suplimentar în sprijinul conformității dispozițiilor criticate din Codul de procedură civilă. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, dacă s-ar agrea ideea ca o persoană juridică să fie reprezentată de o altă persoană juridică, s-ar ajunge la concluzia de neacceptat că reprezentarea în sine ar putea constitui obiect de activitate al mandatarului, or, activitatea de reprezentare convențională în fața instanțelor de judecată este o activitate necomercială, rezervată prin lege avocaților și consilierilor juridici, astfel cum rezultă și din Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, prin care s-a statuat că nu este permisă înființarea societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică.  … 20.Cele statuate de Curtea Constituțională prin decizia citată își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 21.Curtea reține totodată că, în procesul aflat pe rolul Curții de Apel București în cursul soluționării căruia a fost ridicată prezenta excepție, a fost adresată și Înaltei Curți de Casație și Justiție o întrebare prealabilă prin care s-a solicitat, în esență, să se clarifice dacă reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată în litigiile din domeniul proprietății industriale poate fi asigurată și printr-un avocat care nu este angajat direct de către acea persoană juridică sau printrun alt consilier juridic decât cel al persoanei juridice, în condițiile în care, potrivit art. 28 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 66/2000, reprezentarea în fața instanțelor judecătorești a solicitanților, a titularilor sau a persoanelor interesate de către consilierii în proprietate industrială este condiționată de calitatea acestora de avocat sau de consilier juridic. Prin Decizia nr. 2 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 2 martie 2017, instanța supremă a statuat, în spiritul prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă și menținând condiționalitatea instituită prin acestea referitoare la calitatea de consilier juridic sau avocat, că reprezentarea convențională a persoanelor juridice în fața instanțelor de judecată poate fi asigurată și prin consilierul juridic angajat al uneia dintre formele de exercitare a profesiei de consilier în proprietate industrială, în măsura în care consilierul juridic are și calitatea de consilier în proprietate industrială.  … 22.În ce privește problema reprezentării persoanelor fizice, antamată în ședința publică de reprezentantul autoarei excepției, Curtea constată că, în considerarea calității de persoană juridică a acesteia, o asemenea solicitare este lipsită de interes. De aceea, nu poate fi analizată în cauza de față, întrucât existența unui interes direct în formularea unei cereri este o condiție de admisibilitate primordială și general aplicabilă. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Hoffman GmbH Qualitätswerkzeuge din München, Germania, în Dosarul nr. 25.502/3/2014 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește