DECIZIA nr. 659 din 28 noiembrie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 504 din 30 mai 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 20
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 20
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 20
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 21
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 257 26/04/2017
ART. 5REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 20
ART. 5REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 21
ART. 5REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 371
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 20
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 257 26/04/2017
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 20
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 257 26/04/2017
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Mihaela Ionescu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată din oficiu de Curtea de Apel Brașov – Secția penală în Dosarul nr. 19.055/197/2019 al acestei instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.986D/2020.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât motivele de neconstituționalitate formulate privesc interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate și, totodată, se realizează compararea a două texte de lege, aspecte care nu intră în competența de soluționare a instanței de control constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 26 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 19.055/197/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată din oficiu, iar, în cauza penală în care aceasta a fost invocată, pentru a dispune cu privire la pretențiile formulate în termenul legal de partea civilă, instanța de fond a constatat, în esență, că există un contract de asigurare de răspundere civilă obligatorie valabil încheiat, iar singura persoană care poate răspunde pentru prejudiciul cauzat – partea responsabilă civilmente – a fost chemată în judecată în procesul penal cu depășirea termenului prevăzut la art. 21 din Codul de procedură penală, chiar dacă constituirea ca parte civilă s-a realizat în termenul legal instituit prin art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală – la primul termen de judecată după procedura camerei preliminare și mai înainte de citirea actului de sesizare. Instanța de fond a precizat în cuprinsul dispozitivului sentinței că, în aceste condiții, pretențiile solicitate pot fi valorificate doar pe cale separată, în fața instanței civile.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că, în condițiile în care partea responsabilă civilmente nu mai poate fi introdusă în procedura judecății după finalizarea camerei preliminare decât cu acordul său, persoana vătămată nu beneficiază de același tratament juridic, aspect contrar dispozițiilor art. 16 alin. (1) și ale art. 124 alin. (2) din Constituție. Susține că, în lumina dispozițiilor în vigoare ale art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, eventuala respingere a solicitării persoanei vătămate de constituire ca parte civilă la primul termen stabilit pe fondul pricinii (după procedura camerei preliminare), în condițiile în care partea responsabilă civilmente nu dorește să preia procedura din stadiul în care se găsește, uzând de dispozițiile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală, este contrară principiului soluționării acțiunii civile într-un termen rezonabil, dar constituie și o discriminare a părții civile în raport cu partea responsabilă civilmente, o amânare a soluționării pricinii sale și, implicit, o îngrădire, care nu se impune, a drepturilor sale privind disponibilitatea acțiunii civile, contrar prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituție. Având în vedere și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 257 din 26 aprilie 2017, prin care s-a statuat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională, opinează că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală ar fi în acord cu dispozițiile constituționale precitate doar în situația în care persoana vătămată ar beneficia de un tratament juridic egal cu al părții responsabile civilmente, respectiv dacă s-ar putea constitui parte civilă în procesul penal în procedura urmăririi penale, conform art. 371 din Codul de procedură penală, sau, cel mai târziu, în procedura camerei preliminare derulate în fața primei instanțe.6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: „(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept.“10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia invocă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.12.În considerentele deciziei precitate, Curtea a reținut că, în procesul penal, acțiunea civilă se declanșează prin „constituirea“ ca parte civilă a persoanei vătămate, în condițiile art. 20 din Codul de procedură penală. Persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea însă a termenului-limită prevăzut de art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv „până la începerea cercetării judecătorești“. Formularea cererii de constituire ca parte civilă declanșează acțiunea civilă, în același timp luând naștere și contraacțiunea (de apărare) a celui sau celor împotriva cărora este îndreptată acțiunea civilă, subiect pasiv al acțiunii civile putând fi inculpatul sau partea responsabilă civilmente. De asemenea, Curtea a constatat că posibilitatea persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă, de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiție al părții responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, Curtea a reținut că manifestarea de voință a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părți, însă este de natură să aduce atingere dreptului fundamental la apărare al părții responsabile civilmente.13.Cu alte cuvinte, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, precitată, instanța de control constituțional a confirmat posibilitatea persoanei vătămate de a se constitui parte civilă „până la începerea cercetării judecătorești“, formularea cererii de introducere în procesul penal a părții responsabile civilmente fiind necesar să se realizeze însă până la închiderea procedurii de cameră preliminară, în acord cu normele constituționale privind dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.14.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția Deciziei nr. 257 din 26 aprilie 2017 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel Brașov – Secția penală în Dosarul nr. 19.055/197/2019 al acestei instanțe și constată că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x