DECIZIA nr. 659 din 19 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cabinetul Medical Individual Dr. Iosub Ioana Roxana în Dosarul nr. 7.094/105/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.453D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest context, arată că, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Curții Constituționale în materie, statul dispune de o largă marjă de apreciere în privința reglementărilor fiscale, iar întinderea acestei marje de apreciere a statului variază în raport cu obiectivul urmărit prin impunerea unor restricții sau a unor obligații în exercitarea drepturilor recunoscute de lege. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 12 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.094/105/2017, Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cabinetul Medical Individual Dr. Iosub Ioana Roxana într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ fiscal, respectiv a unei decizii de impunere pe anul 2017, emisă de către Primarul Comunei Bălțești, județul Prahova, în contradictoriu cu intimații pârâți Primarul Comunei Bălțești, Serviciul Impozite și Taxe al Comunei Bălțești și Unitatea Administrativ-Teritorială (U.A.T.) a Comunei Bălțești. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că încadrarea, din punct de vedere fiscal, a cabinetelor medicale individuale fără personalitate juridică, organizate în forma reglementată de art. 1 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, în categoria entităților care desfășoară o activitate economică contravine dispozițiilor art. 135 alin. (1) din Constituție potrivit cărora „Economia României este o economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență“, întrucât aceste forme de organizare nu intră în sfera activităților concurente, cu excepția unităților medico-sanitare cu personalitate juridică, ce se înființează potrivit Legii societăților nr. 31/1990. Mai mult, apreciază că aplicarea taxei pe clădire inclusiv cabinetelor medicale individuale fără personalitate juridică ale căror sedii și puncte de lucru funcționează în clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale și care obțin venituri numai din servicii medicale prestate în baza contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate încalcă atât dispozițiile constituționale privind crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, inclusiv a medicilor titulari de cabinete medicale individuale fără personalitate juridică din zonele rurale, cât și pe cele referitoare la aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene. … 6.Susține, de asemenea, că fondurile de la bugetul statului alocate prin casele județene de asigurări de sănătate necesare organizării și funcționării cabinetelor medicale individuale fără personalitate juridică ce își desfășoară activitatea în imobile publice sau private ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale sunt sărăcite prin impozitarea imediată a sumelor alocate de la bugetul statului, fără atingerea scopului pentru care ele sunt alocate, respectiv pentru furnizarea de servicii publice, de asistență medicală umană preventivă, curativă, de recuperare și de urgență, pentru crearea condițiilor necesare creșterii calității vieții în zonele rurale atât a comunității locale, cât și a medicilor titulari ai cabinetelor medicale individuale fără personalitate juridică. … 7.Curtea de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată, astfel, că din interpretarea textelor criticate din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal reiese că legiuitorul a optat pentru o definiție autonomă a caracterului economic al anumitor activități pentru ca acestea să poată fi supuse anumitor impozite datorate de persoanele impozabile. Textul constituțional pretins a fi încălcat, respectiv art. 135, prevede la alin. (1) că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență“, iar faptul că în domeniul fiscal legiuitorul a procedat la o reglementare distinctă a anumitor categorii de persoane, strict din perspectiva impozitării lor, nu aduce atingere unei economii de piață bazate pe liberă inițiativă și concurență. Includerea tuturor cabinetelor medicale în categoria persoanelor impozabile nu favorizează o altă categorie socioprofesională concurentă, fiind, de altfel, destul de dificil de identificat o astfel de categorie. În plus, instanța învederează că nu trebuie omis faptul că statul dispune de o marjă de apreciere destul de largă în privința reglementărilor fiscale, iar întinderea marjei de apreciere a statelor variază în raport cu obiectivul urmărit prin impunerea unei restricții în exercitarea drepturilor recunoscute. Așa fiind, apreciază că opțiunea legiuitorului român de includere a cabinetelor medicale în categoria persoanelor impozabile nu depășește această marjă de apreciere. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au următorul cuprins normativ:– Art. 269(1)Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.(2)În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.“;  … – Art. 455 alin. (2): „Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabilește taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public.“ …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 135 alin. (1), potrivit cărora „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență“, și art. 135 alin. (2) lit. f) și g), potrivit cărora „Statul trebuie să asigure: (…) crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții;“ și „aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene“. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reține că, în sensul art. 269 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin „persoană impozabilă“ se înțelege orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute de Codul de procedură fiscală, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Principala caracteristică a unei persoane impozabile este faptul că își desfășoară activitatea de o manieră independentă. În acest context, în art. 269 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt exemplificate activitățile care nu sunt desfășurate de o manieră independentă, respectiv, „nu acționează de o manieră independentă angajații sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce privește condițiile de muncă, remunerarea sau alte obligații ale angajatorului“. … 14.Raportat la această definiție, Curtea observă că, așa cum s-a arătat și în doctrina europeană, în sfera noțiunii de „persoană impozabilă“ se includ persoanele fizice, persoanele juridice, cooperativele, asocierile de tip joint venture sau parteneriatele, chiar fără personalitate juridică, atât timp cât entitatea în cauză acționează ca un grup fiscal unic și desfășoară o activitate economică impozabilă. De asemenea, potrivit art. 266 alin. (1) pct. 21 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, „persoana impozabilă“ reprezintă persoana fizică, grupul de persoane, instituția publică, persoana juridică, precum și orice entitate capabilă să desfășoare o activitate economică. Prin urmare, Curtea reține că, pentru a ne afla în prezența unei „persoane impozabile“, se impune desfășurarea unei activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acesteia, și desfășurarea activității economice de o manieră independentă. … 15.Curtea reține, de asemenea, că noțiunea de „activitate economică“ este definită de art. 269 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și cuprinde: activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora; exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate. … 16.Referitor la susținerile autorului excepției de neconstituționalitate potrivit cărora încadrarea, din punct de vedere fiscal, a cabinetelor medicale individuale fără personalitate juridică, organizate în forma reglementată de art. 1 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea si funcționarea cabinetelor medicale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 1 august 2002, în categoria entităților care desfășoară o activitate economică contravine art. 135 alin. (1) din Constituție, întrucât astfel de forme de organizare nu intră în sfera activităților concurente, Curtea constată că, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998, „cabinetul medical este unitatea cu sau fără personalitate juridică, furnizoare de servicii publice, de stat sau private, de asistență medicală umană preventivă, curativă, de recuperare și de urgență“, iar, potrivit art. 1 alin. (3) lit. a), „profesia de medic, ca profesie liberală, poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical în una dintre următoarele forme: a) cabinet medical individual“. Potrivit art. 8 din același act normativ, cabinetul medical poate realiza venituri din: servicii medicale prestate în baza contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate ori cu alte persoane fizice sau juridice; servicii medicale cu plata directă din partea beneficiarilor; donații și sponsorizări; activități de consiliere medicală; activități de învățământ și cercetare realizate direct sau prin contracte cu instituțiile de învățământ și de cercetare de stat sau private; alte surse obținute conform dispozițiilor legale, inclusiv cele provenind din valorificarea aparaturii proprii, uzată fizic sau moral. Așa fiind, cabinetul medical individual este o formă de exercitare a profesiei liberale de medic, iar veniturile cabinetului intră în categoria veniturilor realizate din activități independente. Totodată, potrivit art. 67 alin. (1) și (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, veniturile din activități independente cuprind veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii și veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente. Constituie venituri din profesii liberale veniturile obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective. … 17.Referitor la situația de fapt din speță, Curtea observă că între Primăria comunei Bălțești, în calitate de concedent, și Cabinetul Medical Individual Dr. Iosub Ioana Roxana, în calitate de concesionar, au fost încheiate două contracte de concesiune, în anul 2012 și, respectiv, în anul 2017, având ca obiect exploatarea spațiilor aparținând domeniului public în care funcționează cabinetul medical individual. Având în vedere calitatea de concesionar a Cabinetului Medical Individual Dr. Iosub Ioana Roxana asupra celor două imobile aparținând domeniului public al comunei Bălțești, a fost emisă Decizia de impunere nr. 74/2017 pentru stabilirea impozitelor/taxelor datorate de persoane juridice, prin care s-a stabilit în sarcina de plată a Cabinetului Medical Individual Dr. Iosub Ioana Roxana o taxă anuală pe clădiri aferentă clădirilor concesionate aparținând Unității Administrativ-Teritoriale a Comunei Bălțești, în care se desfășoară activități medicale autorizate în specialitatea Medicină de familie, obligație fiscală instituită în temeiul art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, criticat în speță. … 18.În contextul celor mai sus menționate, Curtea constată că, în concret, autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate privind conținutul normativ intrinsec al reglementării criticate din Codul fiscal, întrucât, așa cum rezultă și din examinarea documentelor aflate la dosarul cauzei, acesta este nemulțumit de încadrarea, din punct de vedere fiscal, a cabinetelor medicale individuale fără personalitate juridică, organizate în forma reglementată de art. 1 alin. (3) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998, în categoria entităților care desfășoară o activitate economică, cu obligațiile legale ce le incumbă dintr-o asemenea calificare. Totodată, acesta critică și modalitate de interpretare și aplicare a textelor legale criticate atât de către autoritatea administrativă competentă, cât și de către instanța de fond, autorul excepției fiind nemulțumit de Sentința civilă nr. 345/2017 pronunțată de Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin care a fost respinsă acțiunea privind anularea deciziei de impunere mai sus menționate, pe care o consideră nelegală și netemeinică. … 19.Or, din perspectiva criticilor astfel formulate, Curtea constată că aspectele învederate excedează competenței Curții Constituționale. De altfel, Curtea a reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25). Printr-o jurisprudență constantă, Curtea s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. … 20.Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Interpretarea și aplicarea normelor la litigiul dedus judecății reprezintă atribuția instanțelor de judecată, iar pentru determinarea înțelesului acestora există instituția recursului în interesul legii sau instituția hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 269 alin. (1) și (2) și ale art. 455 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Cabinetul Medical Individual Dr. Iosub Ioana Roxana în Dosarul nr. 7.094/105/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește