DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Emil Săvan în Dosarul nr. 8.855/2/CAF/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (veche) și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.563D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 2.149 din 4 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.855/2/CAF/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (veche) a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Emil Săvan într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a rezoluției de clasare și a rezoluției de respingere a plângerii prealabile, emise de Inspecția Judiciară. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că din textul art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 se înțelege că instanța poate constata că cercetările efectuate de Inspecția Judiciară sunt insuficiente și, în consecință, poate dispune completarea acestora, admițând contestația împotriva rezoluției de clasare. Totuși, în situația în care verificările sunt complete, însă soluția de clasare dispusă de Inspecția Judiciară este vădit netemeinică, instanța, potrivit legii, nu poate dispune nicio soluție. Astfel, art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prevede în mod limitativ soluțiile care pot fi dispuse în soluționarea contestației, iar admiterea acesteia este posibilă doar în situația în care verificările efectuate sunt incomplete și presupune, potrivit art. 45^1 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, ca instanța să indice în hotărârea judecătorească faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate. Or, în ipoteza în care instanța constată că verificările sunt complete și că nu este necesară administrarea altor probe, dar că soluția Inspecției Judiciare este netemeinică raportat la verificările deja efectuate, instanța nu poate dispune nicio soluție. Singura soluție echitabilă ar fi cea în care instanța ar dispune completarea verificărilor în vederea determinării Inspecției Judiciare să efectueze o nouă analiză a sesizării prin impunerea administrării unor probe, deși acest lucru nu ar fi necesar, căci respectivele aspecte au fost lămurite. Însă, chiar și într-o atare ipoteză, se poate ajunge la situația în care instanța desființează soluția, Inspecția Judiciară dispune din nou clasarea, instanța desființează din nou rezoluția de clasare și tot așa până când răspunderea disciplinară se prescrie. … 6.Se susține că aceste aspecte demonstrează că dreptul de acces la justiție, recunoscut în această procedură atât de către legiuitor, cât și de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, devine un drept teoretic, iluzoriu, ineficace din pricina faptului că instanța nu are plenitudine de competență, adică nu poate analiza situația dedusă judecății sub toate aspectele de fapt și de drept și nu poate pronunța o soluție în consecință. Or, așa cum a precizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, dreptul de acces la justiție, componentă a dreptului la un proces echitabil, este unul efectiv doar în măsura în care instanța are o competență de plină jurisdicție pentru a-i permite să examineze cauza pe fond, atât asupra aspectelor de fapt, cât și asupra celor de drept. Or, în mod evident legea nu îi permite instanței să analizeze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept. Aceasta poate constata doar insuficiența verificărilor, nu și netemeinicia rezoluției de clasare raportat la verificările deja efectuate și nu are posibilitatea a impune, în consecință, începerea cercetării disciplinare. … 7.Procedura supusă analizei este extrem de asemănătoare cu cea a plângerii persoanei vătămate împotriva soluției de clasare dispuse de către procuror, reglementată de art. 340 și următoarele din Codul de procedură penală. Totuși, în această din urmă procedură, legiuitorul a conferit judecătorului de cameră preliminară plenitudine de competență, acesta putând dispune începerea judecății, astfel încât dreptul de acces la justiție să fie unul efectiv, căci ar fi absurd ca judecătorul să constate că există probe din care ar rezulta comiterea faptei penale, dar să nu poată desființa soluția de clasare decât dacă materialul probator ar prezenta deficiențe sub aspectul suficienței. În mod vădit, aceasta este situația care reiese din dispozițiile legale criticate, raportat la rezoluția Inspecției Judiciare. Instanța nu poate desființa soluția de clasare decât când verificările sunt incomplete, nu și când acestea sunt complete, dar soluția Inspecției Judiciare este netemeinică ori posibil chiar contrară aspectelor care reies din verificări.  … 8.Rezultă, așadar, că Inspecția Judiciară este singura autoritate care poate hotărî cu privire la începerea cercetării disciplinare, soluția acesteia de a nu dispune începerea cercetării neputând fi supusă controlului judecătoresc din perspectiva temeiniciei, aspect care conduce la concluzia încălcării art. 21 din Constituție și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a art. 52 alin. (1) din Constituție, care prevede că orice persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Or, Inspecția Judiciară este o autoritate publică, făcând parte din Consiliul Superior al Magistraturii, autoritate reglementată chiar prin Constituție în titlul III. De asemenea, persoana care a formulat sesizarea are un interes legitim care este vătămat, căci soluția Inspecției Judiciare va avea un efect înrâuritor asupra unei eventuale acțiuni în răspundere civilă împotriva statului, la fel cum procesul penal poate avea un efect înrâuritor asupra acțiunii civile promovate în fața instanței civile, motiv pentru care i se recunoaște dreptul de a participa la procesul penal și, în consecință, dreptul la un proces echitabil. Prin urmare, deși însăși Constituția recunoaște dreptul persoanei vătămate de a se adresa instanței și de a obține recunoașterea interesului legitim și anularea actului, o lege de forță juridică inferioară limitează acest drept în mod nejustificat, aspect care impune admiterea excepției formulate. … 9.În final, se invocă decizia Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, întrucât, potrivit acestora, instanța nu avea competență de plină jurisdicție. Mai exact, s-a stabilit că norma legală este constituțională doar în măsura în care „recursul“ prevăzut de această dispoziție legală se interpretează ca o cale de atac devolutivă împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunțate în materie disciplinară. Or, exact aceleași motive impun și constatarea neconstituționalității sintagmei „pentru completarea verificărilor“ din cuprinsul art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, aspect care ar determina eliminarea acesteia din ordinea juridică, astfel încât instanța ar dobândi plenitudine de competență și, în consecință, ar putea analiza rezoluția Inspecției Judiciare sub toate aspectele de fapt și de drept și ar putea dispune o soluție în consecință. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (veche) apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arată că procedura în materie de răspundere disciplinară a unui magistrat este una cu caracter complex, implicând exercitarea preliminară de atribuții de către Inspecția Judiciară, iar apoi de Consiliul Superior al Magistraturii în măsura sesizării sale cu o acțiune disciplinară, pentru ca decizia finală să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție sub aspectul întrunirii elementelor constitutive ale abaterii disciplinare. Așadar, angajarea răspunderii disciplinare a unui magistrat se tranșează în procedurile descrise anterior, motiv pentru care atribuția instanței învestite cu analiza rezoluției de clasare este una limitată la controlul de legalitate a verificărilor efectuate de inspectorul judiciar din perspectiva existenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare. În consecință, hotărârea judecătorească pronunțată în condițiile art. 45 din Legea nr. 317/2004 nu poate tranșa cu autoritate de lucru judecat niciun aspect ce revine în atribuția Inspecției Judiciare în desfășurarea cercetării disciplinare sau în competența Consiliului Superior al Magistraturii ca instanță de judecată în materie disciplinară ori în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție ca instanță ce asigură accesul la justiție, în cursul acestor proceduri lămurindu-se dacă sunt întrunite elementele constitutive ale unei abateri disciplinare. Or, în cererea de chemare în judecată vizând rezoluția de clasare a Inspecției Judiciare, reclamantul acționează ca titular al unei petiții adresate părții pârâte, iar nu ca titular al acțiunii disciplinare, pentru a aprecia dacă se impune sau nu declanșarea cercetării disciplinare și a sesiza instanța de judecată cu o astfel de chestiune, ci doar pentru a se controla judiciar dacă verificările efectuate de Inspecția Judiciară prin prisma elementelor de fapt și de drept învederate în petiția persoanei interesate justifică soluția de clasare litigioasă. Într-un astfel de context, nu intervine vreo restricționare a accesului liber la justiție și nici a dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, întrucât actul administrativ unilateral litigios este supus unui control de plină jurisdicție al instanței de contencios administrativ, cu consecința invalidării sale și a dispunerii completării verificărilor de către autoritatea publică pârâtă atunci când cererea de chemare în judecată este întemeiată, reținând însă că petentul-reclamant, ce invocă o calitate de persoană vătămată prin actul litigios, nu are vreun drept la exercitarea acțiunii disciplinare împotriva magistratului, ci doar de a obține o soluționare în condiții de legalitate a sesizării sale (petiție) privind conduita imputată respectivului magistrat, despre care pretinde că s-ar circumscrie reglementării privind răspunderea disciplinară.  … 11.În final, instanța nu apreciază ca fiind pertinentă referirea autorului excepției de neconstituționalitate la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la art. 6 din Convenție, întrucât textul de lege criticat oferă garanții procesuale, între care se află dreptul de acces la o instanță, în legătură cu „drepturile și obligațiile cu caracter civil“ ale unei persoane, respectiv relativ la „temeinicia oricărei acuzații în materie penală“ îndreptată împotriva unei persoane. Or, problema strictă a aplicării unei sancțiuni disciplinare în sarcina unui funcționar lato sensu, inclusiv față de un magistrat, la sesizarea unui terț nu apare a se circumscrie întotdeauna domeniului de aplicare al noțiunii de „drepturi și obligații cu caracter civil“, sancționarea disciplinară a altuia neconstituind un „drept civil“, ci eventual un „interes legitim“ al acestuia în anumite condiții. De asemenea, Convenția nu garantează un drept de a obține sancționarea unei persoane ca garanție generală oferită în legătură cu acuzația în materie penală. De altfel, prin Decizia nr. 113 din 3 martie 2016, Curtea Constituțională a reținut că, astfel cum rezultă din jurisprudența sa constantă, regula constituțională a accesului liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul actului de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: „Soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt: […] b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.“ … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, precum și dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate fac parte din capitolul IV – Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, secțiunea 4 – Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților din legea organică a Consiliului Superior al Magistraturii și reglementează soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București atunci când analizează contestația împotriva rezoluției de clasare a sesizării disciplinare, emisă de inspectorul judiciar, sau a rezoluției inspectorului-șef, și anume: a) respingerea contestației; b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor. … 18.Referitor la procedura disciplinară a magistraților, prin Decizia nr. 643 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 2 martie 2017, paragraful 17, Curtea a statuat că specificul reglementării aplicabile judecătorilor și procurorilor este dat de existența Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală, are rolul de garant al independenței justiției, iar, potrivit art. 134 alin. (2), îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Referitor la acțiunea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă. … 19.De asemenea, prin Decizia nr. 611 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 9 decembrie 2020, paragraful 19, Curtea a reținut că stabilirea răspunderii disciplinare a magistraților presupune o procedură ce implică mai multe etape. Astfel, pentru soluționarea sesizărilor referitoare la posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către magistrați, Inspecția Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare [art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare [art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004]. Astfel, aceștia pot, de asemenea, utiliza informații din baza de date din sistemul informatic ECRIS al instanțelor/parchetelor; date și informații din evidențele Inspecției Judiciare sau ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv actele de control anterioare, lucrările efectuate pentru soluționarea unor sesizări ce au legătură cu cele supuse verificărilor; acte, relații de la alte instituții sau autorități, precum și de la orice alte persoane fizice sau juridice [art. 12 alin. (4) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 29 noiembrie 2012]. La finalul acestor verificări sunt posibile trei ipoteze, după cum urmează: (i) dacă se constată că sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege [art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018]; (ii) dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare [art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]; (iii) în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare [art. 45 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. Această a treia ipoteză marchează debutul următoarei faze a procedurii disciplinare, și anume faza cercetării disciplinare, în cadrul căreia se stabilesc faptele și urmările lor, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției magistratului cu privire la care se desfășoară procedura disciplinară [art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. Soluțiile la care se poate ajunge în urma cercetării disciplinare sunt fie admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii [art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018], fie respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii [art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. … 20.Cu privire la clasarea dispusă de inspectorul judiciar în etapa verificării prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, prin Decizia nr. 815 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 martie 2022, paragraful 14, Curtea a reținut că această soluție nu este nicidecum rezultatul unei aprecieri subiective și arbitrare a inspectorului judiciar. Dimpotrivă, la concluzia inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se ajunge în urma unei analize complexe și serioase. Tocmai de aceea, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare. Cum anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 rezoluția de clasare era considerată definitivă și deci exclusă de la controlul judiciar, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „rezoluția de clasare este definitivă” din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 încalcă accesul liber la justiție, drept fundamental consacrat atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, partea interesată fiind lipsită de accesul la o instanță judecătorească. În acest sens, Curtea a arătat că, dacă în primele 3 ipoteze reglementate de art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, respectiv atunci când sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt, caracterul definitiv al soluției clasării este legitimat prin faptul că aceasta nu are un caracter irefragabil, deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condițiilor prevăzute, în ipoteza clasării ca urmare a inexistenței indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare se dispune asupra fondului sesizării, astfel că este absolut necesară asigurarea accesului la justiție prin posibilitatea atacării soluției la instanța judecătorească. … 21.Prin aceeași Decizie nr. 815 din 9 decembrie 2021, paragrafele 16 și 17, Curtea a observat că prin Legea nr. 234/2018 s-a reglementat în mod expres, în art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, posibilitatea de atacare de către persoana care a formulat sesizarea a rezoluției de clasare a sesizării, în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Prin urmare, deși nu ajunge să fie analizată de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, rezoluția de clasare pentru lipsa indiciilor săvârșirii unei abateri disciplinare poate fi totuși supusă controlului unei instanțe judecătorești, eliminându-se astfel orice suspiciune cu privire la corectitudinea soluției de clasare dispuse de inspectorul judiciar. … 22.Cu privire la etapa verificărilor prealabile efectuate de inspectorul judiciar, Curtea observă că, potrivit art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, „În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția Judiciară“, iar, conform art. 45 alin. (3) din aceeași lege, „Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură“. Potrivit art. 45 alin. (4) din același act normativ, „Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor.“ … 23.Având în vedere acest cadru legislativ și ținând cont de etapele și fazele procedurii disciplinare a magistraților, precum și de rolul Inspecției Judiciare de titular al acțiunii disciplinare a magistraților, Curtea constată că soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București atunci când analizează contestația împotriva rezoluției de clasare a sesizării disciplinare, emisă de inspectorul judiciar, sau a rezoluției inspectorului-șef, sunt firești, și anume: a) respingerea contestației; b) admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.  … 24.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 din Constituție și la art. 6 din Convenție – conform căreia, în situația în care verificările sunt complete, însă soluția de clasare dispusă de Inspecția Judiciară este vădit netemeinică, iar instanța, potrivit legii, nu poate dispune nicio soluție -, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru argumentele prezentate în continuare. … 25.Rezoluția de clasare este emisă de inspectorul judiciar în etapa efectuării verificărilor prealabile și este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor. Ca urmare a soluționării contestației împotriva acestor rezoluții, instanța poate dispune admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor. În acest caz, hotărârea judecătorească – ce poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal – trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și „să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor“, potrivit art. 45^1 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Aceasta deoarece verificarea prealabilă a aspectelor cuprinse în sesizarea disciplinară ține de competența Inspecției Judiciare, în conformitate cu rolul acesteia de titular al acțiunii disciplinare a magistraților, astfel că, potrivit art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, numai inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare, ca etapă succesivă etapei verificării prealabile din cadrul procedurii disciplinare a magistraților.  … 26.Așadar, persoana care a formulat sesizarea disciplinară împotriva magistratului are posibilitatea efectivă de a ataca la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București rezoluția inspectorului-șef și rezoluția de clasare, iar instanța judecătorească poate dispune admiterea contestației și desființarea rezoluției inspectorului-șef și a rezoluției de clasare și trimiterea dosarului la Inspecția Judiciară pentru completarea verificărilor, caz în care hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor. De asemenea, se observă că această hotărâre judecătorească poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal.  … 27.Prin urmare, toate aceste aspecte reprezintă garanții ale asigurării unui acces liber și efectiv la o instanță judecătorească, în sensul art. 21 din Constituție și al art. 6 din Convenție și ale asigurării dreptului la un proces echitabil al persoanei care formulează o sesizare disciplinară împotriva unui magistrat.  … 28.Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 52 din Constituție, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim poate ataca actul administrativ emis de o autoritate publică – rezoluția de clasare a sesizării disciplinare, emisă de Inspecția judiciară. … 29.În final, Curtea constată că analogia pe care o invocă autorul excepției de neconstituționalitate între etapa verificării prealabile a aspectelor cuprinse în sesizarea disciplinară împotriva magistratului și procedura plângerii persoanei vătămate împotriva soluției de clasare dispuse de către procuror, reglementată de art. 340 și următoarele din Codul de procedură penală, nu poate fi primită, deoarece vizează proceduri de natură juridică diferită. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emil Săvan în Dosarul nr. 8.855/2/CAF/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (veche) și constată că dispozițiile art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal (veche) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește