DECIZIA nr. 658 din 28 noiembrie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 485 din 27 mai 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ActulREFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 96
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 254 19/07/2013 ART. 96
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 4REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 96
ART. 4REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 598
ART. 5REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 96
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 40
ART. 10REFERIRE LALEGE 254 19/07/2013 ART. 96
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 11REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 342 03/04/2007
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 174 06/03/2007
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 66 25/01/2007
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 5 09/01/2007
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 764 31/10/2006
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 761 31/10/2006
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Mihaela Ionescu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (21) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Erli Zsolt-Csaba în Dosarul nr. 4.592/235/2019* al Judecătoriei Gherla și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.814D/2020.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar cerere de judecare în lipsă a acesteia.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât, așa cum rezultă din motivele formulate, autorul excepției solicită ca instanța de control constituțional să exercite competențe ce aparțin legiuitorului pozitiv.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.592/235/2019*, Judecătoria Gherla a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (21) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepția a fost ridicată de Erli Zsolt-Csaba cu ocazia soluționării contestației la executare formulate în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, „având ca obiect ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind art. 40 alin. (21) din Legea nr. 254/2013 (…) în sensul considerării ca pedeapsă executată a unui număr de zile ca urmare a absolvirii unui an universitar de studii la specializarea Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, conform art. 96 din Legea nr. 254/2013“.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia menționează că a formulat contestație la executare în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, având ca obiect ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 40 alin. (21) din Legea nr. 254/2013, în sensul considerării ca pedeapsă executată a unui număr de zile ca urmare a absolvirii unui an universitar de studii la specializarea Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, conform art. 96 din Legea nr. 254/2013. Arată că este student în anul al doilea la specializarea mai sus amintită și anul întâi la specializarea drept, din cadrul aceleiași universități, dar nu a primit niciun beneficiu pentru efectuarea studiilor, cu excepția a 30 de credite, astfel că este discriminat față de ceilalți deținuți care lucrează și primesc beneficii. În aceste condiții, susține că există o omisiune legislativă, care prezintă relevanță constituțională, în ceea ce privește soluția legislativă cuprinsă în art. 96 alin. (1) din Legea nr. 254/2013.6.Judecătoria Gherla apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 40 alin. (21) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Având în vedere susținerile autorului excepției, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 alin. (21) și ale art. 96 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, astfel cum au fost modificate și completate, având următorul conținut:– Art. 40 alin. (21): „(21) Contestația nu suspendă executarea încheierii.“; – Art. 96 alin. (1) lit. a)-f):(1)Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii școlare și formării profesionale, în vederea acordării liberării condiționate, se calculează după cum urmează:a)în cazul în care se prestează o muncă remunerată, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă;b)în cazul în care se prestează o muncă neremunerată, se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;c)în cazul în care munca este prestată pe timpul nopții, se consideră 3 zile executate pentru două nopți de muncă;d)în cazul participării la cursurile de școlarizare pentru formele de învățământ general obligatoriu, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an școlar;e)în cazul participării la cursurile de calificare ori recalificare profesională, se consideră 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională;f)în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții brevetate, se consideră 20 de zile executate, indiferent de numărul lucrărilor științifice sau al invențiilor realizate, pentru întreaga durată a executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite. (…).11.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la interzicerea discriminării.12.Examinând excepția de neconstituționalitate, în raport cu cadrul procesual menționat în paragraful 4 al prezentei decizii, Curtea reține că aceasta a fost ridicată cu ocazia soluționării contestației la executare formulate în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, „având ca obiect ridicarea unei excepții de neconstituționalitate privind art. 40 alin. (21) din Legea nr. 254/2013 (…) în sensul considerării ca pedeapsă executată a unui număr de zile ca urmare a absolvirii unui an universitar de studii la specializarea Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, conform art. 96 din Legea nr. 254/2013“. Totodată, Curtea observă că, prin Sentința penală nr. 1.155 din 12 octombrie 2020, pronunțată de Judecătoria Gherla în Dosarul nr. 4.592/235/2019*, a fost admisă excepția inadmisbilității, ridicată din oficiu, și a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de contestatorul-autor al excepției de neconstituționalitate.13.În aceste condiții, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate constituie una dintre căile prin care Curtea Constituțională este sesizată în vederea exercitării controlului a posteriori asupra constituționalității legilor și ordonanțelor ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare. În cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care partea care le ridică, instanța de judecată din oficiu sau procurorul urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. În aceeași ordine conceptuală, excepția de neconstituționalitate reprezintă o chestiune prejudicială, adică o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluționarea litigiului cu care este conexă.14.Așadar, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu poate forma obiectul unei acțiuni principale nici în fața instanței de judecată sau de arbitraj, unde constituie întotdeauna un mijloc de apărare într-un litigiu în curs de soluționare, și nici în fața Curții Constituționale.15.Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, Curtea Constituțională „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. Această din urmă dispoziție constituțională a fost dezvoltată în legea organică a Curții Constituționale, care, la art. 29, prevede următoarele: „(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele la care participă. (3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. (…) (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale (…).“16.Din textele menționate rezultă că soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a unei legi sau a unei ordonanțe, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, reprezintă o formă de control al constituționalității care se derulează a posteriori. Atât art. 146 lit. d) din Constituție, cât și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 se referă la excepțiile de neconstituționalitate ridicate în fața „instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“, „în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Excepția trebuie să aibă ca obiect neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare „care are legătură cu soluționarea cauzei“. Curtea constată, astfel, că posibilitatea ridicării excepției de neconstituționalitate presupune existența unui litigiu pe rolul instanței, iar soluționarea acestuia depinde de rezolvarea de către Curtea Constituțională a unei excepții care are legătură cu cauza.17.Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența Curții Constituționale, prin care instanța de control constituțional, respingând ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate, a statuat că legile și ordonanțele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acțiune introdusă în acest scop la instanța de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de excepție, în valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim (în acest sens sunt Decizia nr. 761 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 980 din 7 decembrie 2006, Decizia nr. 764 din 31 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2007, Decizia nr. 5 din 9 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007, Decizia nr. 66 din 25 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 15 februarie 2007, Decizia nr. 174 din 6 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2007, Decizia nr. 342 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007).18.Așa fiind, Curtea constată că, atunci când obiectul acțiunii principale introduse la instanța de judecată este constatarea neconstituționalității unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, excepția de neconstituționalitate este transformată într-o veritabilă acțiune directă, pierzându-și astfel natura sa de excepție, înțeleasă ca un mijloc de apărare care nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății, contrar dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (1)(5) din Legea nr. 47/1992.19.Totodată, cu privire la dispozițiile art. 96 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 254/2013, Curtea constată că autorul excepției solicită completarea acestora, prin reglementarea, printre ipotezele în care pedeapsa este considerată ca executată, în vederea acordării liberării condiționate, și a celei în care condamnatul a absolvit un an de studii universitare. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda.20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 alin. (21) și ale art. 96 alin. (1) lit. a)f) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Erli Zsolt-Csaba în Dosarul nr. 4.592/235/2019* al Judecătoriei Gherla.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Gherla și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x