DECIZIA nr. 658 din 19 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Ana Ghivnici în Dosarul nr. 9.819/86/2010**/a9 al Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.388D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința nr. 334 din 10 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.819/86/2010**/a9, Tribunalul Suceava – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ana Ghivnici, în calitate de reprezentant al creditorilor cu creanțe salariale ai debitorului, într-o cauză având ca obiect o contestație formulată împotriva hotărârii adunării creditorilor din 22 martie 2018, în cadrul procedurii insolvenței debitoarei Societatea Star Mod – S.A. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că termenul pentru formularea unei contestații de către persoanele îndreptățite împotriva hotărârii adunării creditorilor curge întotdeauna de la data adunării, indiferent dacă hotărârea respectivă sau procesul-verbal a fost sau nu adusă/adus la cunoștința persoanei interesate și indiferent dacă titularul contestației a participat sau nu la adunarea generală în care a fost adoptată hotărârea contestată. În contextul în care, potrivit textului de lege criticat, momentul de început al termenului de 5 zile pentru contestarea hotărârii adunării creditorilor nu este condiționat de îndeplinirea vreunei formalități de publicitate sau de comunicare a hotărârii, creditorii care au lipsit motivat de la adunare și care, potrivit art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, au dreptul de a contesta hotărârea pentru motive de nelegalitate nu au posibilitatea reală de a cunoaște existența și conținutul hotărârii chiar din momentul adoptării ei, astfel încât ei se găsesc în imposibilitate obiectivă de a-și exercita dreptul de a formula contestație, astfel încât dreptul de acces la instanță al acestei categorii de persoane este afectat în substanța sa. … 6.Autoarea excepției susține că prin reglementarea cuprinsă în art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006 legiuitorul și-a respectat numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera măsuri care să permită accesul la justiție în ceea ce privește contestarea hotărârii adunării creditorilor, stabilind posibilitatea contestării acesteia de către creditorii care au votat împotrivă, dar și de către creditorii care au lipsit motivat de la ședință, fără a adopta însă o reglementare corespunzătoare în ceea ce privește comunicarea hotărârii sau aducerea ei la cunoștința creditorilor care au lipsit motivat, în așa fel încât aceștia să poată avea cunoștință în mod efectiv de existența și conținutul hotărârii. Se creează, astfel, o vădită inechitate între creditorii care au participat la ședință și care, cunoscând conținutul hotărârii adoptate, își pot exercita termenul de a formula contestație în termenul de 5 zile, astfel cum este el reglementat de textul criticat, și creditorii care au lipsit motivat și care nu își pot exercita acest drept decât după momentul la care iau cunoștință de existența și conținutul hotărârii. … 7.Tribunalul Suceava – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța consideră că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, și nici principiului de acces liber la o instanță, care, în speță, a fost garantat tocmai prin instituirea căii de atac prevăzute de art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006, părțile interesate având deschisă calea la o procedură judiciară în termenul de 5 zile de la data adunării creditorilor. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 14 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, potrivit cărora „Cererea prevăzută la alin. (7) va fi depusă la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data adunării creditorilor și va fi soluționată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului și a creditorilor. În cazul în care a fost constituit comitetul creditorilor, va fi citat și președintele acestuia.“ Alin. (7) al art. 14 din Legea nr. 85/2006, la care face referire textul criticat, prevede că „Hotărârea adunării creditorilor poate fi desființată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor“. … 12.Deși Legea nr. 85/2006 a fost abrogată expres prin art. 344 lit. a) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, în contextul Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a fost interpretată sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează „dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Așa fiind, deși nu mai sunt în vigoare, prevederile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței își produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, astfel încât, în aceste condiții, Curtea urmează a se pronunța asupra constituționalității prevederilor legale care fac obiectul excepției de neconstituționalitate. … 13.Curtea menționează, totodată, că soluția legislativă criticată a fost preluată, în esență, în cuprinsul art. 48 alin. (8) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în sensul că „Cererea prevăzută la alin. (7) va fi depusă la dosarul cauzei, inclusiv în format electronic, în termen de 5 zile de la data publicării în BPI a procesului-verbal al adunării creditorilor și va fi soluționată în camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și a creditorilor. Citarea părților și comunicarea actelor către aceștia se fac prin BPI“. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine normelor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 care consacră accesul liber la justiție, precum și dispozițiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 14 alin. (8) din Legea nr. 85/2006 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 1.447 din 4 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2011, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 16.Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să răspundă caracterului specific al procedurii insolvenței, care presupune aplicarea principiului celerității în vederea reîntregirii activului debitorului și satisfacerii creanțelor creditorilor. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situații deosebite. În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, prin care s-a statuat că instituirea unor proceduri speciale, ținând cont de specificul procedurii insolvenței, nu poate fi privită ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului la un proces echitabil. … 17.Este indubitabil faptul că, astfel cum rezultă și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează drepturi concrete și efective, nu teoretice sau iluzorii (a se vedea Hotărârea din 13 mai 1980, pronunțată în Cauza Artico împotriva Italiei, sau Hotărârea din 2 septembrie 2010, pronunțată în Cauza Mincheva împotriva Bulgariei). Curtea a constatat însă că nu este vorba despre o îngrădire a accesului liber la justiție, care ar rezulta din dispozițiile de lege criticate, ci blocarea accesului efectiv la justiție ar fi consecința nerespectării prevederilor legale de către administratorul judiciar care nu a depus la dosar procesul-verbal al adunării generale, astfel încât acest act să poată fi cunoscut de către creditorii care au lipsit motivat de la ședința acestei adunări și, în consecință, să poată fi contestat în 5 zile de la data adunării, așa cum prevede textul de lege criticat. Potrivit art. 14 alin. (6) teza a doua din Legea nr. 85/2006, „Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de două zile lucrătoare de la data adunării creditorilor“. Or, examinarea legalității procedurii și a actelor administratorului judiciar sau lichidatorului se face de către judecătorul-sindic, care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, veghează la respectarea legalității procedurii. Astfel, potrivit art. 11 alin. (2) din acest act normativ, atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului, iar pentru motive temeinice judecătorul-sindic poate înlocui, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul. … 18.De asemenea, prin Decizia nr. 767 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2016, referitor la dreptul creditorilor care au votat împotriva adoptării hotărârii adunării creditorilor și au cerut consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al adunării, precum și al creditorilor care au lipsit justificat de la adunare de a solicita judecătorului-sindic desființarea hotărârii pe care aceștia o consideră nelegal adoptată, Curtea a statuat că, în condițiile în care hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanțelor lor, numai aceștia justifică un interes și, implicit, calitate procesuală activă, în declanșarea controlului de legalitate a respectivelor hotărâri, efectuat de judecătorul-sindic. În aceste condiții, dispozițiile art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 nu creează o poziție privilegiată creditorilor în detrimentul administratorului special, reprezentant al debitorului, ci reprezintă exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. … 19.Așa fiind, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și nici celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței instanței de control constituțional, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana Ghivnici în Dosarul nr. 9.819/86/2010**/a9 al Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 14 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește