DECIZIA nr. 658 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58^3 alin. (3) și ale art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul Valahiei“, în numele membrului de sindicat Constantin Barbu, în Dosarul nr. 13.501/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.395D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 261 din 22 aprilie 2021 și nr. 213 din 30 martie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 2.197 din 27 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 13.501/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58^3 alin. (3) și ale art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul Valahiei“, în numele membrului de sindicat Constantin Barbu, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ, respectiv a unei dispoziții prin care autorul excepției a fost sancționat disciplinar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 58^3 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, deoarece nu permit polițistului cercetat disciplinar să fotocopieze dosarul, ci doar oferă posibilitatea acestuia să lectureze dosarul și să ia cunoștință de actele acestuia. Or, cercetarea disciplinară prealabilă este asimilată fazei de urmărire penală, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului asimilează procedura disciplinară cu faza urmării penale într-un proces penal. Însă, spre deosebire de situația prevăzută de textul de lege criticat, în cazul unui proces penal, suspectul sau, după caz, inculpatul are dreptul să ceară fotocopierea dosarului de urmărire penală. Mai mult, în cazul în care contestația pe cale administrativă este respinsă, polițistul se adresează, personal sau prin avocat, instanței judecătorești, fiind nevoit, în lipsa dosarului de cercetare prealabilă, să redacteze „în orb“ acțiunea, deși, potrivit Codului de procedură civilă, justițiabilul este obligat să arate motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază cererea. … 6.Cu privire la dispozițiile art. 62^8 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, autorul excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că acestea contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j), deoarece prevăd că procedura cercetării disciplinare este stabilită printr-o normă administrativă cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Astfel, se transmite competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce țin de statutul funcționarului public către puterea executivă, contrar celor stabilite de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituție. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul actului de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 58^3 alin. (3) și ale art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, reiese că autorul excepției critică doar fraza întâi a alin. (3) al art. 58^3 și art. 62^8 din același act normativ, dispoziții care au următorul cuprins:– Art. 58^3 alin. (3) fraza întâi: „Polițistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării și să solicite administrarea de probe în apărare […].“ … – Art. 62^8: „Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense și răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.“ …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile art. 58^3 alin. (3) fraza întâi din Legea nr. 360/2002 contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum și celor ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se susține că prevederile art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea numai prin lege organică a statutului funcționarului public. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 62^8 din Legea nr. 360/2002, Curtea reține că s-a mai pronunțat din perspectiva unor critici identice cu cele invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 261 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 iulie 2021, sau Decizia nr. 213 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 15 iunie 2021, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 14.Prin Decizia nr. 213 din 30 martie 2021, paragrafele 24 și 25, Curtea a reținut că dispozițiile criticate prevăd că normele de aplicare a prevederilor referitoare la recompense și răspunderea disciplinară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Așa cum a observat Curtea la paragraful 31 al Deciziei nr. 693 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.325 din 31 decembrie 2020, pentru punerea în aplicare a prevederilor din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului referitoare la răspunderea disciplinară a polițiștilor, în temeiul art. 62^8 din lege, a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, referitoare la acordarea recompenselor și răspunderea disciplinară a polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 11 septembrie 2015. … 15.Curtea a mai reținut că susținerile potrivit cărora art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, în sensul că procedura cercetării disciplinare este stabilită printr-o normă administrativă cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin hotărâre a Guvernului, sunt neîntemeiate. Astfel, dispozițiile privind răspunderea juridică a polițistului, cuprinse în cap. IV din Legea nr. 360/2002, au fost modificate și completate ca urmare a Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014. În prezent, aspectele esențiale ale răspunderii disciplinare a polițistului sunt prevăzute în lege, iar normele de aplicare a prevederilor legii referitoare la răspunderea disciplinară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, fără ca prin aceasta să se încalce dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității și nici cele ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcționarului public trebuie reglementat prin lege organică. … 16.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 17.Referitor la dispozițiile art. 58^3 alin. (3) fraza întâi din Legea nr. 360/2002, Curtea reține că susținerea autorului excepției de neconstituționalitate – potrivit căreia aceste dispoziții încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, deoarece nu permit polițistului cercetat disciplinar să fotocopieze dosarul – este neîntemeiată. Astfel, textul de lege criticat asigură dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, fiind prevăzut expres dreptul polițistului cercetat disciplinar de a lua la cunoștință în întregime de actele cercetării și de a solicita administrarea de probe în apărare. Totodată, se reține că, potrivit art. 58^3 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, citarea și ascultarea polițistului cercetat, înregistrarea cererilor/ rapoartelor scrise ale acestuia și consemnarea susținerilor sale sunt obligatorii, iar procedura disciplinară continuă doar dacă polițistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale. De asemenea, potrivit art. 58^3 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, polițistul cercetat disciplinar are dreptul să fie asistat, la cerere, de un polițist ales de către acesta, de un reprezentant desemnat de Corpul Național al Polițiștilor ori de organizația sindicală sau de un avocat, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate. … 18.În concluzie, toate aceste prevederi procedurale constituie garanții ale respectării dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil al polițistului cercetat disciplinar, fiind astfel neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Totodată, Curtea reține că susținerea privind imposibilitatea polițistului cercetat disciplinar de a fotocopia dosarul de cercetare disciplinară nu reprezintă o problemă de constituționalitate a textului de lege criticat. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul Valahiei“, în numele membrului de sindicat Constantin Barbu, în Dosarul nr. 13.501/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 58^3 alin. (3) fraza întâi și ale art. 62^8 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește