DECIZIA nr. 657 din 29 septembrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 11 martie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 33 14/01/2010
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 6REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 7REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 7
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 49 08/03/2006
ART. 12REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LAHOTARARE 25/01/2007
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 189 02/03/2006
ART. 14REFERIRE LAHOTARARE 04/05/2000
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 363 07/05/2015
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 17REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 19REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 20REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 45
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 33 14/01/2010
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Mihnea Valeriu Cernea în Dosarul nr. 8.191/315/2016 al Tribunalului Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 666D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât aplicarea și interpretarea textului criticat la spețe individuale sunt aspecte ce excedează controlului de constituționalitate. Totodată, menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 33 din 14 ianuarie 2010.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 25 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.191/315/2016, Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată de Mihnea Valeriu Cernea în calea de atac a apelului formulat împotriva Sentinței nr. 1.161 din 21 martie 2017, pronunțată de Judecătoria Târgoviște, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate conferă organului statului liberul arbitru în aprecierea efectuării manevrei de depășire, iar destinatarul ei nu se bucură de claritatea normei legale, astfel încât să-și adapteze conduita în funcție de aceasta. Astfel, se consideră că textul legal criticat, în lipsa etapelor care trebuie parcurse pentru a fi considerată epuizată manevra de depășire, coroborat „în sens fizic“ cu lungimea marcajului longitudinal stradal sau prin panouri, fără a exista un text de lege care să reglementeze lungimea cu semnalizarea longitudinală a părții carosabile, expune toți destinatarii normei criticate abuzului autorității acuzatoare. De asemenea, norma legală criticată nu prevede posibilitatea conducătorului auto de a-și adapta conduita în funcție de marcajul longitudinal, astfel încât să nu se încalce regulile de depășire, întrucât o manevră de depășire începută pe o linie discontinuă se poate transforma brusc într-o încălcare a liniei continue, caz în care este interzisă depășirea, deși conducătorul auto nu poate să prevadă apariția acesteia.6.În final, prezentând aspectele de fapt din cauza dedusă judecății, autorul concluzionează că dispozițiile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale în măsura în care oferă destinatarului lor posibilitatea să își orienteze conduita în funcție de marcajul stradal longitudinal sau de panotajul stradal, care să reglementeze distanța pe care se poate efectua manevra de depășire pe partea carosabilă.7.Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu sunt neconstituționale, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale. În acest sens, se susține că principiul legalității, statuat la nivel comunitar prin art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și consacrat la nivel național de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, presupune existența unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise și previzibile în aplicarea lor, astfel cum reiese și din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 5 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, și Hotărârea din 8 iulie 2008, pronunțată în Cauza Fener Rum Patrikligi contra Turciei, paragraful 70). Norma juridică trebuie să fie enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Însă, având în vedere că datorită caracterului de generalitate al legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absolută, cerința de previzibilitate a normei se poate complini printr-o interpretare judiciară coerentă și previzibilă. Așa fiind, apreciază că dispozițiile legale criticate cuprind reglementări deosebit de riguroase și lipsite de echivoc. Astfel, art. 45 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 oferă definiția legală a depășirii, folosind o manieră limpede și exactă de descriere a acestei manevre. De asemenea, alin. (5) al aceluiași articol instituie o regulă simplă și clară privind unica modalitate legală de realizare a depășirii. Așadar, textul ce formează obiect al excepției oferă suficiente repere și elemente pentru ca persoanele cărora acestea li se adresează să înțeleagă conținutul normativ al acestora, în scopul adaptării comportamentului și acțiunilor în conformitate cu regulile prescrise de acestea. Pe cale de consecință, textul legal criticat este enunțat cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins: (1)Depășirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial.(2)Conducătorul vehiculului care se angajează în depășire trebuie să se asigure că vehiculul care circulă în fața sau în spatele lui nu a inițiat o asemenea manevră.(3)Atunci când prin manevra de depășire se trece peste axa care separă sensurile de circulație, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul și că dispun de spațiu suficient pentru a reintra pe banda inițială, unde au obligația să revină după efectuarea manevrei de depășire.(4)Nu constituie depășire, în sensul alin. (1), situația în care un vehicul circulă mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care circulă pe altă bandă în același sens de circulație.(5)Depășirea se efectuează numai pe partea stângă a vehiculului depășit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenția și s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depășește prin partea dreaptă.(6)Tramvaiul aflat în mers poate fi depășit și pe partea stângă atunci când drumul este cu sens unic sau când între șina din dreapta și marginea trotuarului nu există spațiu suficient.13.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66).15.Curtea a mai statuat că o lege îndeplinește condițiile calitative impuse de Constituție numai dacă norma este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, fată de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragraful 17).16.De asemenea, în Hotărârea din 24 august 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, „din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una din tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Totodată, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație. Interpretarea și aplicarea unor asemenea texte depind de practică. Funcția decizională acordată instanțelor servește tocmai pentru a îndepărta îndoielile ce ar putea exista în privința interpretării normelor“.17.Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea reține că dispozițiile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 stabilesc definiția legală a depășirii, folosind o manieră limpede și exactă de descriere a acestei manevre și impun conducătorului vehiculului care execută depășirea să se asigure că vehiculul care circulă în fața sau în spatele lui nu a inițiat o asemenea manevră, că din sens opus nu se apropie un vehicul și că dispune de spațiu suficient pentru a reintra pe banda inițială, unde are obligația să revină după efectuarea manevrei de depășire. De asemenea, alin. (5) al aceluiași articol instituie o regulă simplă și clară privind unica modalitate legală de realizare a depășirii.18.În aceste condiții, Curtea constată că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate oferă suficiente repere și elemente pentru ca persoanele cărora acestea li se adresează să înțeleagă conținutul normativ al acestora, în scopul adaptării comportamentului și acțiunilor în conformitate cu regulile prescrise de acestea.19.Cu privire la determinarea în concret a circumstanțelor specifice fiecărei situații în parte, Curtea reține că aplicarea și interpretarea textelor de lege criticate la spețe individuale sunt aspecte ce excedează obiectului controlului de constituționalitate, fiind atribute ale organelor competente în această materie sau ale instanței de judecată. Așadar, instanța în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate urmează să decidă dacă și în ce măsură au fost respectate în speță prevederile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.20.Pentru toate aceste argumente, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată.21.În același sens s-a pronunțat Curtea și prin Decizia nr. 33 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 5 februarie 2010.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihnea Valeriu Cernea în Dosarul nr. 8.191/315/2016 al Tribunalului Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x