DECIZIA nr. 657 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Corneliu Berevoianu [cât privește dispozițiile art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], respectiv de Mihai Tița [cât privește dispozițiile art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală] în Dosarul nr. 3.711/216/2019/a1 al Judecătoriei Curtea de Argeș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 957D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 2 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.711/216/2019/a1, Judecătoria Curtea de Argeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Corneliu Berevoianu [cât privește dispozițiile art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], respectiv de Mihai Tița [cât privește dispozițiile art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în procedura de cameră preliminară. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, întrucât nu stabilesc criteriile ce trebuie avute în vedere atunci când judecătorul de cameră preliminară solicită parchetului să remedieze neregularitățile constatate în privința rechizitoriului, nu reglementează procedura pe care procurorul trebuie să o urmeze în această situație, iar mecanismul prin care judecătorul de cameră preliminară solicită procurorului remedierea neregularităților rechizitoriului încalcă mai multe principii ale procesului penal și, totodată, nu menționează actul procesual prin care procurorul procedează la remedierea neregularităților rechizitoriului, condițiile de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească acest act, astfel că, față de omisiunea legiuitorului de a reglementa aceste aspecte, în cauza dedusă judecății procurorul a remediat neregularitățile rechizitoriului printr-o ordonanță. … 6.Judecătoria Curtea de Argeș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și, în acest sens, reține că, în condițiile în care instanța solicită procurorului ca, în termen de 5 zile, să lămurească unele aspecte care să permită stabilirea limitelor sau, după caz, obiectului procesului, nu are relevanță natura actului juridic prin care sunt date asemenea lămuriri, putând fi chiar și ordonanță. Reține, totodată, că lămuririle date de procuror fac corp comun cu rechizitoriu și, ca atare, pot fi atacate în aceleași condiții ca și actul de sesizare a instanței. De asemenea, reține că, în cadrul procedurii reglementate de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cazul remedierii actului de sesizare de către procuror nu se va putea proceda la modificarea situației de fapt sau de drept reținute în rechizitoriu. O asemenea modificare ar afecta dreptul la apărare al inculpatului și ar obliga judecătorul de cameră preliminară să constate că neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de norma procesual penală menționată anterior și să dispună restituirea cauzei la parchet. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată. Din motivarea excepției de neconstituționalitate observă că, în esență, autorii acesteia critică omisiunea legiuitorului de a reglementa natura juridică a actului procesual prin care procurorul remediază neregularitățile rechizitoriului constatate de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Totodată, reține că faptul că legea nu stabilește în mod expres natura juridică a actului procesual prin care procurorul remediază neregularitățile rechizitoriului nu constituie o omisiune cu relevanță constituțională. Arată că din conținutul normativ al art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală rezultă că, în privința rechizitoriului, obligația procurorului este să remedieze neregularitățile constatate, iar decizia referitoare la trimiterea în judecată – de menținere sau de renunțare la aceasta – este legată în principal de importanța actelor procesuale anulate și a probelor excluse de judecătorul de cameră preliminară în contextul întregului material de urmărire penală. De asemenea, reține că, în procedura prevăzută de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul trebuie să se limiteze la remedierea neregularităților constatate în privința rechizitoriului, fără a putea modifica sau completa în alte aspecte actul de sesizare inițial. În caz contrar, judecătorul de cameră preliminară poate, potrivit art. 346 alin. (3) lit.a) din Codul de procedură penală, să restituie cauza la parchet. Solicitând remedierea neregularităților rechizitoriului, judecătorul de cameră preliminară nu se pronunță asupra vinovăției inculpaților, ci urmărește respectarea principiului legalității în procesul penal sub aspectul sesizării valabile a instanței și al stabilirii cu exactitate a obiectului și a limitelor judecății. Reține, totodată, că neregularitățile constatate în procedura de cameră preliminară determină sancțiuni juridice diferite, în funcție de elementele asupra cărora poartă și de consecințele pe care le-ar avea acestea în perspectiva continuării judecății. Astfel, dacă judecătorul de cameră preliminară constată că una sau mai multe dintre probele administrate în faza de urmărire penală sunt nelegale, va proceda la înlăturarea acestora din dosar [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au fost efectuate cu nesocotirea legii, va proceda conform art. 280-282, dispunând anularea lor [art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. De asemenea, atunci când observă neregularități ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecății, iar procurorul nu răspunde solicitării de remediere în termenul prevăzut de lege, judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet [art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], deoarece în lipsa acestor elemente instanța nu poate cunoaște persoanele și/sau faptele cu privire la care este chemată să se pronunțe; la fel procedează și atunci când exclude toate probele administrate în faza de urmărire penală [art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală]. În fine, reține că, dacă judecătorul de cameră preliminară înlătură numai unele dintre probele administrate, dosarul nu va fi restituit parchetului, ci judecata va avea loc pe baza probelor legal administrate de către organul de urmărire penală, precum și a probelor ce vor fi administrate nemijlocit de către instanță în etapa cercetării judecătorești. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 345 alin. (3), precum și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:– Art. 345 alin. (3): „În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.“; … – Art. 346 alin. (3) lit. a): „(3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: a) rechizitoriul este emis de un procuror necompetent după materie sau după calitatea persoanei ori este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; […].“; … – Art. 346 alin. (4): „(4) În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății.“ …  … 12.În ceea ce privește dispozițiile art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, autorul excepției de neconstituționalitate susține că acestea încalcă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea incriminării și ale art. 24 privind dreptul la apărare, cât și prevederile art. 7 privind legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Cât privește prevederile art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, autorul excepției de neconstituționalitate susține că acestea încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituționalitate, autorii solicită modificarea normelor procesual penale criticate, în sensul stabilirii criteriilor care trebuie avute în vedere atunci când judecătorul de cameră preliminară solicită parchetului să remedieze neregularitățile constatate în privința rechizitoriului, procedura pe care procurorul trebuie să o urmeze în această situație, actul procesual prin care procurorul procedează la remedierea neregularităților rechizitoriului, precum și condițiile de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească acest act. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.  … 14.În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13,Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, și Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conținutului unei norme juridice, în sensul adaptării ei la realitățile sociale, este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul stabilirii criteriilor care trebuie avute în vedere atunci când judecătorul de cameră preliminară solicită parchetului să remedieze neregularitățile constatate în privința rechizitoriului, procedura pe care procurorul trebuie să o urmeze în această situație, actul procesual prin care procurorul procedează la remedierea neregularităților rechizitoriului, precum și condițiile de formă și de fond pe care trebuie să le îndeplinească acest act.  … 15.Având în vedere cele reținute anterior, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3), precum și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (3) și ale art. 346 alin. (3) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Corneliu Berevoianu și de Mihai Tița în Dosarul nr. 3.711/216/2019/a1 al Judecătoriei Curtea de Argeș.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Curtea de Argeș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește