DECIZIA nr. 657 din 17 octombrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Eugeniu Dragoș Petria în Dosarul nr. 4.712/2/2016 (1.234/2016) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.969D/2016. … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 5 octombrie 2017, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, coroborate cu cele ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 17 octombrie 2017, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea nr. 34F din 26 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.712/2/2016 (1.234/2016), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția a fost ridicată de Eugeniu Dragoș Petria, petent într-o cerere de strămutare a procesului. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că nu are niciun venit, că locuiește împreună cu mama sa, în vârstă de 91 de ani și bolnavă, și că o ajută exclusiv prin prestarea unor activități casnice, de natură fizică, fără să contribuie cu nicio sumă de bani la gospodărirea comună, având în vedere că nu are nicio sursă de venit. În considerarea acestor împrejurări, autorul excepției apreciază că expresia gospodărește împreună cu solicitantul din cuprinsul textului normativ criticat trebuie interpretată în sensul că nu se aplică și situațiilor de felul celor în care se află și el. Dacă această expresie ar fi interpretată în sensul că se aplică și situațiilor similare celor în care se află autorul excepției de neconstituționalitate și mama sa, atunci ar subzista obligativitatea achitării taxelor judiciare de timbru, în acest fel ajungându-se la încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție. … 5.Autorul excepției de neconstituționalitate mai arată că dispozițiile criticate sunt susceptibile de interpretări contradictorii, care generează hotărâri antagonice. … 6.De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că se încalcă și art. 16 din Constituție, întrucât este permisă excluderea persoanelor fără venituri de la liberul acces la justiție. … 7.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, contrar susținerilor petentului, textul legal este foarte clar, impunând anumite condiții pentru a se putea aprecia asupra temeiniciei cererii de ajutor public judiciar, nefiind vorba despre posibilitatea unor interpretări contradictorii. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul a trimis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/6.361/2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4 din 3 ianuarie 2017, potrivit căruia excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autorul excepției face referiri la semnificația cuvintelor folosite de legiuitor. Cu alte cuvinte, acesta ridică probleme care țin de interpretarea și aplicarea legii, care excedează competenței Curții Constituționale. … 10.Avocatul Poporului a trimis punctul său de vedere prin Adresa nr. 17.785 din 7 noiembrie 2016, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 10.874 din 10 noiembrie 2016, prin care arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu pot fi apreciate ca fiind lipsite de claritate sau lacunare sub aspectul stabilirii unor criterii precise pentru acordarea ajutorului public judiciar în materie civilă, de natură să afecteze principiile egalității și nediscriminării, liberul acces la justiție sau principiul imparțialității, unicității și egalității justiției, invocate de autorul excepției. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, care au următorul cuprins: „În sensul prezentei ordonanțe de urgență, se consideră membru al familiei și persoana care are domiciliul ori reședința comună și gospodărește împreună cu solicitantul, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au mai făcut, alături de alte dispoziții din acest act normativ, obiect al controlului de constituționalitate, exemplu fiind, în acest sens, deciziile nr. 79 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, nr. 374 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 8 august 2014, nr. 103 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, sau nr. 661 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 noiembrie 2015, prin care Curtea a reținut că, prin reglementările cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, nu se îngrădește accesul la justiție. … 16.Astfel, Curtea a stabilit că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă transpunerea în planul legislației interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 și constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii“. În vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistență acordată de stat, în condițiile legii, oricărei persoane fizice, în situația în care aceasta nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții. Prin urmare, Curtea a constatat că nu poate fi reținută susținerea potrivit căreia actul normativ criticat împiedică accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, din moment ce tocmai înlesnirea realizării acestor drepturi reprezintă scopul declarat al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008. … 17.În continuare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 374 din 26 iunie 2014, a constatat că, prin reglementarea cadrului legal al ajutorului public judiciar, se urmărește asigurarea efectivității dreptului de acces la justiție, prin stabilirea unor minime și rezonabile condiții. S-a arătat, astfel, că stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la art. 6 din ordonanța de urgență, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție. … 18.Totodată, prin Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, Curtea a subliniat faptul că, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a estimat că, dacă din punctul de vedere al art. 6 paragraful 1 din Convenție executarea obligației de a asigura un drept efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, pur și simplu, absența unei ingerințe, ci necesită măsuri pozitive din partea statului, acest lucru nu înseamnă nici un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie. … 19.Aplicând aceste considerente la circumstanțele criticilor formulate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu numai că nu restrâng liberul acces la justiție garantat de Constituția României, ci, dimpotrivă, reprezintă dispoziții care facilitează liberul acces la justiție. Astfel, definiția conținută în dispozițiile legale criticate extinde câmpul de aplicare a noțiunii de familie menționate de art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, potrivit căruia „Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.“ Având în vedere că, în concepția legiuitorului delegat, ajutorul public judiciar poate fi acordat nu numai în condițiile în care realizarea cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice ar pune în pericol întreținerea solicitantului, ci și întreținerea familiei sale, este evident că extinderea câmpului de aplicare a noțiunii de familie prin dispozițiile criticate reprezintă un mijloc de realizare a unui acces liber și efectiv la justiție, în sensul prevăzut de art. 21 din Constituție. … 20.În plus, Curtea reține că rațiunile avute în vedere mai sus și care impun constatarea conformității dispozițiilor art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 cu prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție sunt aplicabile mutatis mutandis și în constatarea conformității dispozițiilor criticate cu prevederile art. 16 din Constituție care garantează egalitatea în fața legii. … 21.În sfârșit, critica referitoare la posibilitatea ca prevederile criticate să genereze aplicarea neunitară a acestora de către instanțele judecătorești este, de asemenea, neîntemeiată, având în vedere că rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 719 din 6 decembrie 2016, paragraful 23, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 25 februarie 2017, sau Decizia nr. 717 din 29 octombrie 2015, paragraful 31, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016). … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugeniu Dragoș Petria în Dosarul nr. 4.712/2/2016 (1.234/2016) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește