DECIZIA nr. 656 din 30 octombrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4,5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Valentin R. Bob în Dosarul nr. 1.168/116/2016 al Tribunalului Călărași – Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 442D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin domnul avocat Alexandru Georgescu, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 519D/2017, nr. 819D/2017, nr. 1.409D/2017, nr. 1.437D/2017, nr. 1.471D/2017, nr. 1.580D/2017, nr. 1.714D/ 2017, nr. 2.310D/2017, nr. 2.406D/2017, nr. 2.691D/2017, nr. 2.698D/2017, nr. 2.716D/2017, nr. 2.732D/2017, nr. 2.804D/2017, nr. 272D/2018, nr. 491D/2018 și nr. 672D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, excepție ridicată de Valerian Bulgariu în Dosarul nr. 1.070/119/2016 al Tribunalului Covasna – Secția civilă, de Valentin-Ovidiu Dediu în Dosarul nr. 1.268/116/2016 al Tribunalului Călărași – Secția civilă, de Carmen Gabriela Filimon în Dosarul nr. 3.333/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de de muncă și asigurări sociale, de Aurel Cojocariu în Dosarul nr. 47.004/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Grad în Dosarul nr. 2.204/100/2016/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Radu Petru Pop în Dosarul nr. 3.797/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihaela Chiorean în Dosarul nr. 3.770/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ionel Oceanu în Dosarul nr. 2.637/113/2016 al Tribunalului Brăila – Secția I civilă, de Gheorghe Ioan Șimon Cian în Dosarul nr. 2.203/100/2016/a1* al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, de Ioan-Ciochină Barbu în Dosarul nr. 4.452/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, de Marian Dinescu în Dosarul nr. 3.953/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Vasile Popa în Dosarul nr. 1.479/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, de Ion Andreiu în Dosarul nr. 5.973/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Dumitru Dinu în Dosarul nr. 1.758/88/2017 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Manea Mihai în Dosarul nr. 1.497/122/2017 al Tribunalului Giurgiu – Secția civilă, de Vasile Miculescu în Dosarul nr. 5.590/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și de Ionel Pătrășcioiu în Dosarul nr. 4.942/105/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă.  … 4.La apelul nominal se prezintă Valentin-Ovidiu Dediu, prin domnul avocat Alexandru Georgescu, cu împuternicire depusă la dosar, precum și Radu Petru Pop, Mihai Manea și Ionel Pătrășcioiu, prezenți personal. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 442D/2017, nr. 519D/2017, nr. 819D/2017, nr. 1.409D/2017, nr. 1.437D/ 2017, nr. 1.471D/2017, nr. 1.580D/2017, nr. 1.714D/2017, nr. 2.310D/2017, nr. 2.406D/2017, nr. 2.691D/2017, nr. 2.698D/ 2017, nr. 2.716D/2017, nr. 2.732D/2017, nr. 2.804D/2017, nr. 272D/2018, nr. 491D/2018 și nr. 672D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 519D/2017, nr. 819D/2017, nr. 1.409D/2017, nr. 1.437D/2017, nr. 1.471D/2017, nr. 1.580D/2017, nr. 1.714D/2017, nr. 2.310D/2017, nr. 2.406D/ 2017, nr. 2.691D/2017, nr. 2.698D/2017, nr. 2.716D/2017, nr. 2.732D/2017, nr. 2.804D/2017, nr. 272D/2018, nr. 491D/2018 și nr. 672D/2018 la Dosarul nr. 442D/2017, care este primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente.  … 7.Reprezentantul părților Valentin R. Bob și Valentin-Ovidiu Dediu face precizarea prealabilă că, în unul dintre dosarele Curții Constituționale în care susține excepția de neconstituționalitate, Guvernul a trimis un punct de vedere diferit de cel trimis în alte dosare, prin care arată că excepția este întemeiată. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia și arată că dispozițiile de lege criticate sunt contrare art. 1,art. 61 și art. 115 din Constituție, prin modalitatea în care s-a realizat modificarea dispozițiilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. De asemenea susține că sunt înfrânte prevederile constituționale ale art. 53, nefiind respectate condițiile referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Totodată, arată că nu a existat o situație extraordinară, care să impună emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, în nota de fundamentare a acestui act, Guvernul nefăcând altceva decât să enunțe considerente generale, raportate la o pretinsă aglomerare a instanțelor de judecată în măsura în care nu s-ar interveni legislativ, aspect care nu constituie o motivare suficientă. Consideră că acestea sunt considerente de ordin subiectiv, care au la bază o simplă previziune, nesusținută de date concrete. Prin urmare, nu este îndeplinită condiția motivării actului normativ, fiind încălcat principiul separației puterilor în stat, de vreme ce Guvernul intervine într-un domeniu al puterii legislative, în alte condiții decât cele impuse prin lege. De asemenea arată că nu este respectată cerința prevăzută de art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Legea nr. 223/2015 fiind modificată după publicare și înainte de intrarea sa în vigoare de o entitate care nu este cea emitentă. Mai arată că, prin limitarea drepturilor persoanelor care cad sub incidența dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în raport cu alte categorii de persoane aflate în situații similare, respectiv alți beneficiari ai pensiilor speciale, se creează o discriminare.  … 8.Radu Petru Pop arată că prevederile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt neconstituționale, întrucât, prin plafonarea pensiei la 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, se încalcă prevederile art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi. În acest sens arată că diferența de 8%, care apare în cazul său, peste plafonul stabilit de pensie poate proveni fie din însumarea unor ani de activitate, fie din acordarea unor sporuri pentru condiții speciale, fie din contribuția pentru pensia suplimentară. Marea majoritate a pensionarilor militari suferă de boli profesionale, cauzate de condițiile în care s-a desfășurat munca, iar media de viață este scăzută. Consideră că dreptul la pensie militară de serviciu nu trebuie restrâns prin niciun fel de artificii legislative, care creează inegalități între persoane aflate în aceeași situație juridică. În concret arată că are o vechime cumulată de 44 de ani, beneficiind de aceleași drepturi la pensie ca o persoană care are 36 de ani vechime cumulată. Consideră că plafonarea ar fi rezonabilă dacă s-ar limita la un procent de 100% din baza de calcul. Mai arată că art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care se referă la pensia suplimentară, este neconstituțional, pentru că a inclus această pensie în baza de calcul, ceea ce duce, în final, prin plafonare, la diminuarea cuantumului pensiei cuvenite.  … 9.Mihai Manea consideră că nu a existat o situație extraordinară care să justifice adoptarea măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. De asemenea arată că prin plafonarea pensiei se creează discriminări, cadre militare cu grade și vechime mari primind o pensie egală cu sau mai mică decât cea pe care o primesc cadre militare cu grade sau vechime mai mici.  … 10.Ionel Pătrășcioiu consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere dreptului de proprietate. De asemenea arată că măsurile dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 afectează climatul de stabilitate juridică. Consideră că Legea nr. 223/2015 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au prevederi diametral opuse, iar lipsa de claritate și previzibilitate a normelor de lege înfrânge principiul securității juridice, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție. Arată că o lege organică nu poate fi modificată de o ordonanță de urgență a cărei emitere nu a fost justificată de o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată și consideră că actul normativ criticat a fost emis cu încălcarea principiului separației puterilor în stat.  … 11.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că Guvernul poate reglementa, pe calea ordonanțelor de urgență, în domeniul legilor organice, iar legiuitorul are competența de a stabili modul de calcul al pensiilor. De asemenea arată că dispozițiile de lege nu sunt discriminatorii, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, de la data intrării lor în vigoare.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:12.Prin Încheierea din 26 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.168/116/2016, Tribunalul Călărași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4,5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Valentin R. Bob în cadrul unei acțiuni în constatare. … 13.Prin Încheierea din 20 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.070/119/2016, Tribunalul Covasna – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 și 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Valerian Bulgariu cu prilejul soluționării unei acțiuni în care a solicitat anularea deciziei de pensionare. … 14.Prin Încheierea din 23 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.268/116/2016, Tribunalul Călărași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4,5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Valentin-Ovidiu Dediu cu prilejul contestării deciziei de pensionare.  … 15.Prin Încheierea din 26 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.333/117/2016 și Încheierea din 20 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.797/117/2016, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Carmen Gabriela Filimon și Radu Petru Pop, cu prilejul soluționării contestațiilor formulate împotriva deciziei de pensionare.  … 16.Prin Încheierea din 7 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 47.004/3/2016, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Aurel Cojocariu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 17.Prin Decizia civilă nr. 7/R/2017 din 5 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.204/100/2016/a1, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Ioan Grad cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 18.Prin Încheierea din 10 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.770/117/2016, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 1-4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Mihaela Chiorean cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 19.Prin Încheierea din 17 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.637/113/2016, Tribunalul Brăila – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4,5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Ionel Oceanu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.  … 20.Prin Încheierea din 1 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.203/100/2016/a1*, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Șimon Cian Gheorghe Ioan cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 21.Prin Încheierea din 26 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.452/99/2017, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Ioan Chiochină-Barbu în cadrul unei acțiuni având ca obiect drepturi de asigurări sociale. … 22.Prin Încheierea din 6 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.953/105/2017, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Marian Dinescu, cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de calcul al pensiei.  … 23.Prin Încheierea din 22 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.479/120/2017, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Vasile Popa în cadrul unei acțiuni având ca obiect asigurări sociale.  … 24.Prin Încheierea din 19 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.973/105/2017, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Ion Andreiu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 25.Prin Încheierea din 25 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.758/88/2017, Tribunalul Tulcea – Secția civilă de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Dumitru Dinu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.  … 26.Prin Încheierea din 6 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.497/122/2017, Tribunalul Giurgiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 1,4,5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Mihai Manea în cadrul unei acțiuni având ca obiect recalcularea pensiei.  … 27.Prin Încheierea din 14 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.590/120/2017, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Vasile Miculescu în cadrul unei acțiuni privind drepturi de asigurări sociale.  … 28.Prin Încheierea din 17 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.942/105/2017, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 4 și 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Excepția a fost ridicată de Ionel Pătrășcioiu cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 4.561 din 18 octombrie 2017, pronunțate de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 4.942/105/2017, prin care s-a soluționat contestația privind decizia de pensionare.  … 29.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, referitoare la respectarea condițiilor constituționale de emitere a ordonanțelor de urgență, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, privind conținutul textelor de lege supuse analizei de constituționalitate. … 30.Astfel, autorii excepției susțin, în esență, că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care aduc modificări dispozițiilor Legii nr. 223/2015, au intrat în vigoare la data de 11 decembrie 2015, respectiv după publicarea legii mai sus amintite, dar anterior intrării sale în vigoare. Or, dispozițiile art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 prevăd că modificarea unui act normativ anterior intrării sale în vigoare nu poate fi realizată decât de către autoritatea emitentă, iar intervențiile propuse trebuie să intre în vigoare la aceeași dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ, condiții care nu au fost respectate.  … 31.Totodată, arată că dispozițiile de lege criticate aduc atingere art. 1 alin. (4) și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, întrucât, încălcând principiul separației puterilor în stat, executivul a modificat și completat o lege organică. … 32.De asemenea, autorii excepției arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată fără a fi existat o situație extraordinară, așa cum impune art. 115 alin. (4) din Constituție. Astfel, consideră că motivele invocate în nota de fundamentare a actului normativ criticat reprezintă aspecte subiective, care nu pot fi cuantificate în mod corespunzător. În plus, susțin că, în contextul în care premisa urgenței reglementării este reprezentată de clarificarea dispozițiilor aplicabile pensionarilor în perioada de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat, dispozițiile criticate nu pot reprezenta o justificare pentru măsurile legislative de reducere a procentului din baza de calcul în baza căruia se calculează pensia militară de stat și de plafonare a pensiei. Mai arată și că impactul aplicării unor dispoziții legale asupra exercițiului bugetar nu poate justifica caracterul definitiv al intervenției legislative operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.  … 33.Totodată, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că dispozițiile de lege criticate aduc atingere art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât reglementarea nu respectă cerința de previzibilitate a normei legale, cadrele militare neputând avea reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condițiilor de pensionare sau a condițiilor de recalculare a pensiei.  … 34.De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, întrucât printr-o ordonanță de urgență sunt afectate drepturi constituționale, așa cum sunt dreptul la pensie și dreptul de proprietate. Pentru aceleași motive se aduce atingere art. 53 din Constituție, nefiind întrunite cerințele constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. În susținerea acestor critici arată că, în redactarea inițială a Legii nr. 223/2015, baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare trebuia să includă toate veniturile brute realizate de către beneficiarii sistemului de pensii de stat. Or, prin dispozițiile de lege criticate, baza de calcul a fost restrânsă pentru a include doar soldele sau salariile realizate la funcția de bază, fiind excluse o serie de beneficii ce au fost recunoscute militarilor, polițiștilor sau funcționarilor cu statut public special tocmai în considerarea riscurilor asumate, privațiunilor sau pierderilor suferite de aceștia ca efect al exercitării funcției. În același timp, cuantumul pensiei a fost scăzut prin diminuarea procentului din baza de calcul de la 80% la 65%. O altă limitare a exercițiului dreptului la pensie, realizată prin intermediul art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, este modificarea operată asupra art. 30 din Legea nr. 223/2015. Astfel, deși în forma inițială, art. 29 din lege conținea o serie de prevederi de natură a crea o situație mai favorabilă persoanelor care și-au exercitat funcția în condiții speciale, art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 înlătură integral aceste dispoziții de favoare și, de asemenea, limitează cuantumul pensiei stabilite, recalculate și actualizate în condițiile legii la 85% din valoarea bazei de calcul, deși o astfel de limitare nu a fost niciodată impusă anterior.  … 35.Întrucât, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie a fost asimilat unui bun, în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autorii excepției consideră că a fost încălcat și dreptul de proprietate.  … 36.Totodată, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție din mai multe perspective. Astfel, arată că plafonarea cuantumului pensiei la 85% din valoarea bazei de calcul, precum și faptul că sporul pentru pensia suplimentară a fost inclus în baza de calcul al pensiei creează discriminări între beneficiarii pensiei militare, întrucât cei care au o vechime mai mare nu își mai pot valorifica sporul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 și modificat de art. 40 pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Precizează că prin însăși denumirea sa „contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară“ trebuie diferențiată de pensia propriu-zisă. … 37.De asemenea, dispozițiile de lege creează o diferență de tratament juridic nejustificată între persoanele pensionate în baza unor acte normative anterioare apariției Legii nr. 223/2015 și cele pensionate în temeiul acestei din urmă legi. În acest sens arată că elementele salariale care alcătuiesc baza de calcul al pensiei unui cadru militar, polițist sau funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare, căruia i se naște dreptul la pensie militară în temeiul legislației actuale, au fost suplimentate cu unele sporuri și venituri pe care cei care au ieșit la pensie anterior nu le-au primit la data nașterii dreptului la pensie militară de stat. Astfel, în prezent, se plătesc ore suplimentare, se acordă spor de confidențialitate, spor de fidelitate, spor de stres și alte drepturi bănești, care nu s-au acordat potrivit legislației anterioare, iar echivalentul bănesc al acestora nu a fost inclus în baza de calcul al pensiei militare de stat. Prin urmare, recalcularea pensiei pe baza unor elemente salariale incomplete și diminuate în raport cu situația la zi constituie o încălcare a principiului egalității și creează o evidentă discriminare în raport cu cei cărora li se stabilește dreptul la pensie pe baza elementelor salariale și ale cuantumurilor acestora la zi.  … 38.De asemenea, autorii excepției consideră că se creează o discriminare și în raport cu alte categorii de beneficiari ai unor pensii speciale pentru care legea prevede un mod de calcul al pensiei mai favorabil, deși au fost supuși unor interdicții asemănătoare în timpul exercitării activității profesionale.  … 39.O altă critică de neconstituționalitate se referă la caracterul retroactiv al dispozițiilor de lege criticate. În acest sens, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege, care prevăd recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, sunt retroactive, afectând drepturi câștigate în temeiul reglementărilor anterioare. Chiar dacă se prevede că în urma recalculării va fi păstrat în plată cuantumul avantajos beneficiarului, titularul pensiei militare astfel stabilite nu va putea beneficia de prevederile referitoare la actualizarea și majorarea pensiei ori de câte ori are loc majorarea sau actualizarea soldelor de grad și funcție la cadrele în activitate, toate aceste eventuale indexări, actualizări și majorări având ca bază de calcul pensia stabilită în baza Legii nr. 223/2015 și nu legea prin care s-a stabilit pensia aflată în plată.  … 40.Tribunalul Călărași – Secția civilă, Tribunalul Covasna – Secția civilă, Tribunalul Brăila – Secția I civilă, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Iași – Secția I civilă și Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 41.Tribunalul Giurgiu – Secția civilă și Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-au exprimat punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate, considerând că astfel s-ar antepronunța în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate.  … 42.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă și Tribunalul Maramureș – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 43.Tribunalul Prahova – Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este admisibilă. … 44.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 45.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că actul normativ care nu poate interveni într-un domeniu ce face obiectul exclusiv al legii organice este ordonanța simplă a Guvernului, în timp ce ordonanțele de urgență pot completa ori modifica și astfel de legi, respectiv pot reglementa în domeniul legii organice. Arată că emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a fost justificată de o situație extraordinară, iar măsurile dispuse prin acest act normativ nu sufereau amânare. De asemenea amintește că, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.“ Mai arată că susținerea referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție este neîntemeiată, deoarece măsura recalculării pensiilor își produce efecte de la data intrării în vigoare a legii criticate, fără a fi afectate pensiile deja încasate.  … 46.În mod diferit, prin punctul de vedere trimis în Dosarul nr. 819D/2017, Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens invocă Adresa nr. 2/100873/9.12.2015, prin care Ministerul Justiției a avizat proiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, reținând următoarele: „cu privire la art. 40 semnalăm că soluțiile propuse modifică reglementări recent introduse de Parlament, ca unică autoritate legislativă, în textul Legii nr. 223/2015, ceea ce ar putea fi apreciat, la un eventual control de neconstituționalitate, ca o eventuală contracarare a voinței forului legislativ, contrar art. 1 alin. (4) și art. 61 din Legea fundamentală. De asemenea, deși legea menționată nu a intrat încă în vigoare, drepturile stabilite de dispozițiile acesteia s-au concretizat deja într-o speranță legitimă a beneficiarilor, asimilată în conținutul ei, unui «bun» în sensul jurisprudenței CEDO și având același regim de protecție ca orice alt drept patrimonial (de exemplu, dreptul de proprietate). În aceste condiții, recalcularea pensiilor potrivit noilor criterii având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora ar putea fi considerată ca fiind echivalentă cu o expropriere reglementată fără respectarea condițiilor prevăzute în art. 44 alin. (3) din Constituție. În plus, semnalăm că este posibil ca la un eventual control de neconstituționalitate, măsurile propuse să fie considerate ca fiind neconstituționale prin raportare la art. 115 alin. (6) din Constituție, având în vedere că dreptul la pensie este drept fundamental, ocrotit de art. 47 alin. (1) din Constituție și care nu poate fi afectat în sens negativ prin ordonanță de urgență a Guvernului“. … 47.Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, nefiind afectate drepturi câștigate. De asemenea arată că pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, plătită de la bugetul de stat. Or, principiul păstrării în plată a cuantumului celui mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat. De asemenea arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, ci doar modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior. În sfârșit, arată că respectarea egalității în drepturi, precum și a obligației de nediscriminare presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementări legale anterioare. … 48.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:49.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 50.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. În criticile de neconstituționalitate intrinsecă pe care le formulează, autorii excepției se referă în special la dispozițiile pct. 1, 4, 5, 6, 20, 21, 22 și 24 din articolul de lege mai sus amintit, prin care se aduc modificări și completări Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Astfel, art. 40 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 abrogă art. 22 din Legea nr. 223/2015 referitor la posibilitatea solicitării pensiei de serviciu anticipate sau anticipate parțiale, indiferent de vârstă, dacă sunt îndeplinite condițiile de vechime ca militar/polițist/funcționar public cu statut special, în activitate, de cel puțin 10 ani. Art. 40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modifică dispozițiile art. 28,29 și 30 din Legea nr. 223/2015 referitoare la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat și procentele de bază de calcul folosite pentru stabilirea cuantumului pensiei de serviciu și stabilesc un plafon al pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul. Dispozițiile art. 40 pct. 20,21, 22 și 24 modifică art. 108,109,110 și 122 din Legea nr. 223/2015 referitoare la sporurile acordate aferent contribuțiilor plătite la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, transformarea unor pensii în pensii militare de stat și recalcularea acestora, precum și dreptul de a opta între pensia prevăzută de Legea nr. 223/2015 și pensia reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, atunci când sunt îndeplinite condițiile de pensionare în ambele sisteme de pensii.  … 51.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (3), (4) și (5) referitoare la statul român, separația puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (1) și (2) referitor la universalitate și neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (1),alin. (2) teza I și alin. (3) privind dreptul de proprietate, art. 47 alin. (1) și (2) referitor la nivelul de trai și dreptul la pensie, art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 115 alin. (4), (5) și (6) privind condițiile emiterii ordonanțelor de urgență, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și art. 136 alin. (1) și (5) referitor la inviolabilitatea proprietății.  … 52.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 atât din perspectiva neîndeplinirii unor condiții de constituționalitate extrinsecă, cât și din cea a conținutului reglementării, care, în opinia lor, contravine mai multor prevederi ale Legii fundamentale. … 53.Astfel, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate au fost adoptate cu încălcarea dispozițiilor art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziții potrivit cărora „în situații temeinic justificate, prin excepție de la prevederile alin. (1), actele normative de importanță și complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă și în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiția ca intervențiile propuse să intre în vigoare la aceeași dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ.“ În susținerea criticii de neconstituționalitate, autorii arată că Legea nr. 223/2015 a fost adoptată de Parlament și nu putea fi modificată, înainte de intrarea sa în vigoare, de Guvern, întrucât acesta nu era „autoritatea emitentă“. Curtea apreciază însă că, în contextul art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, sintagma „autoritate emitentă“ trebuie interpretată în sensul că se referă la autoritatea care are competența de a reglementa în materia avută în vedere și de a emite un act normativ de același rang cu cel asupra căruia se operează modificările. În speță, este avută în vedere autoritatea legiuitoare care, așa cum rezultă din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, este Parlamentul. Tot prevederile constituționale ale art. 115 consacră însă posibilitatea Parlamentului de a-și delega competențele de legiferare Guvernului, în condițiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiții sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeași forță juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Prin urmare, Curtea apreciază că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu au fost emise cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, critica de neconstituționalitate fiind neîntemeiată sub acest aspect.  … 54.Un alt aspect de neconstituționalitate invocat de autorii excepției se referă la încălcarea principiului separației puterilor în stat, întrucât Guvernul nu ar avea posibilitatea de a modifica, pe calea unei ordonanțe de urgență, dispozițiile cuprinse într-o lege organică. Or, Curtea reține că interdicția Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituție, în ceea ce privește ordonanțele simple. Cât privește ordonanțele de urgență, Legea fundamentală prevede condiții diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă și la interdicția reglementării în domeniul legilor organice. Așa fiind, Curtea constată că și acest aspect de neconstituționalitate este neîntemeiat, concluzie reținută, de altfel, și prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 17. … 55.Neconstituționalitatea extrinsecă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 este invocată și din perspectiva inexistenței unei situații extraordinare, care să justifice intervenția legislativă a Guvernului. Față de această critică, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ:– existența unei situații extraordinare; … – reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; … – urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. …  … 56.Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență. Ordonanța de urgență nu constituie o alternativă aflată la discreția Guvernului, prin care acesta și-ar putea încălca obligația sa constituțională de a asigura, în vederea îndeplinirii programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de către Parlament, a relațiilor ce constituie obiectul acestei reglementări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, în accepțiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, „inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare […] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență în sensul arătat. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și – ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul legilor organice – în orice domeniu“. … 57.Având în vedere aceste repere, Curtea reține că, în Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că, în cuprinsul acestei legi, „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015 este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. … 58.Autorii excepției pun în discuție veridicitatea motivelor referitoare la apariția unui nou val de litigii, considerând că acestea reprezintă mai degrabă aprecieri subiective, necuantificabile. … 59.Curtea apreciază însă că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere alte aspecte decât cele la care se referă autorii excepției, și anume consecințele neconstituționale pe care le atrage după sine o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Așa fiind, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin textului constituțional mai sus amintit. … 60.În continuare, referindu-se la conținutul dispozițiilor art. 40 din Legea nr. 57/2015, autorii excepției arată, în esență, că acestea nu respectă cerințele de claritate și previzibilitate a legii și afectează drepturi fundamentale, așa cum sunt dreptul la pensie și dreptul de proprietate. … 61.Cât privește critica referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a legii, Curtea reține că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării acestui drept, neputându-se considera ca instituind o reglementare care generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea apreciază că această critică este neîntemeiată. … 62.Referitor la critica de neconstituționalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, Curtea, prin Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, paragrafele 21 și 22, a reținut că „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. […]“. Aceste prevederi au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului „atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor […]. Acesta, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilitățile de acordare și dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.“ Așadar, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcție de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exercițiului drepturilor fundamentale. … 63.Examinând în continuare critica de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege care instituie un plafon al pensiei militare de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, a arătat, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternum din moment ce este sub condiție. … 64.Cu privire la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reținut următoarele: „Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie.“ De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că „partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 a statuat că pensia de serviciu constituie «o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale», ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment“. … 65.Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate, prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie în prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. … 66.Ținând cont de această jurisprudență, Curtea reține că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu. … 67.În sfârșit, analizând susținerile referitoare la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează atât în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, cât și în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, Curtea reține că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socio-profesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție. … 68.Cât privește pretinsul tratament discriminator generat de modificările legislative criticate de autorul excepției, Curtea reține, în acord cu cele statuate și prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că „situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.“ … 69.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valentin R. Bob în Dosarul nr. 1.168/116/2016 al Tribunalului Călărași – Secția civilă, de Valerian Bulgariu în Dosarul nr. 1.070/119/2016 al Tribunalului Covasna – Secția civilă, de Valentin-Ovidiu Dediu în Dosarul nr. 1.268/116/2016 al Tribunalului Călărași – Secția civilă, de Carmen Gabriela Filimon în Dosarul nr. 3.333/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Aurel Cojocariu în Dosarul nr. 47.004/3/2016 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ioan Grad în Dosarul nr. 2.204/100/2016/a1 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Radu Petru Pop în Dosarul nr. 3.797/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mihaela Chiorean în Dosarul nr. 3.770/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Ionel Oceanu în Dosarul nr. 2.637/113/2016 al Tribunalului Brăila – Secția I civilă, de Gheorghe Ioan Șimon Cian în Dosarul nr. 2.203/100/2016/a1* al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, de Ioan Ciochină Barbu în Dosarul nr. 4.452/99/2017 al Tribunalului Iași – Secția I civilă, de Marian Dinescu în Dosarul nr. 3.953/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Vasile Popa în Dosarul nr. 1.479/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, de Ion Andreiu în Dosarul nr. 5.973/105/2017 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă, de Dumitru Dinu în Dosarul nr. 1.758/88/2017 al Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Manea Mihai în Dosarul nr. 1.497/122/2017 al Tribunalului Giurgiu – Secția civilă, de Vasile Miculescu în Dosarul nr. 5.590/120/2017 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă și de Ionel Pătrășcioiu în Dosarul nr. 4.942/105/2017 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Călărași – Secția civilă, Tribunalului Covasna – Secția civilă, Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Brăila – Secția I civilă, Tribunalului Maramureș – Secția I civilă, Tribunalului Iași – Secția I civilă, Tribunalului Prahova – Secția I civilă, Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă, Tribunalului Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Giurgiu – Secția civilă și Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește