DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 29.493/325/2017 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 524D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată. Astfel, textele de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei al cărei obiect îl constituie examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, și anume a condițiilor expres și limitativ prevăzute de lege, cerere care a fost respinsă, judecătorul netrecând la judecarea în fond a cererii de revizuire. Criticile autorului nu privesc această etapă a procedurii speciale, ci cererea de revizuire pe fond, respectiv solicită o reanalizare a întregului probatoriu administrat în cauză. Argumentele autorului nu constituie critici de neconstituționalitate, ci o modalitate indirectă de invocare a unor pretinse greșeli de interpretare și aplicare a legii ce reglementează domeniul criminalității informatice și al procedurii percheziției informatice. În subsidiar, solicită respingerea ca neîntemeiată, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința penală nr. 1.267 din 8 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 29.493/325/2017, Judecătoria Timișoara – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Excepția a fost ridicată de Ionel Cherciu într-o cauză având ca obiect revizuirea unei încheieri penale pronunțate în faza procesuală a camerei preliminare prin care au fost respinse ca neîntemeiate excepțiile invocate cu privire la efectuarea urmăririi penale în cursul căreia s-a dispus percheziția domiciliară și informatică, precum și a sentinței penale prin care revizuentul a fost condamnat la închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că textele de lege criticate pot fi interpretate într-un sens foarte larg, dând posibilitatea aplicării greșite, motiv pentru care în prezenta cauză s-a formulat cerere de revizuire. Autorul indică aspectele din care concluzionează cu privire la neconstituționalitatea normelor de drept după cum urmează: Legea nr. 161/2003 nu este incidentă față de infracțiunea de care este acuzat autorul, fiind eludată noțiunea de „infracțiune informatică“, în cauză echipamentul fiind folosit doar ca instrument de redactare a documentelor presupus falsificate; obiectivele percheziției informatice sunt identice cu obiectivele percheziției domiciliare; deși prin referatul cu propunere de autorizare a efectuării percheziției domiciliare se face referire la „identificarea aparaturii prin care s-au falsificat documentele și obținerea de probe materiale“, percheziția domiciliară a fost autorizată fără incidența Legii nr. 161/2003, respectiv fără trimitere la aceasta în care apare o mențiune specială de ridicare a aparaturii; deși din referatul cu propunere de autorizare a efectuării percheziției sistemului informatic s-a solicitat „efectuarea unei percheziții a sistemului informatic ridicat cu ocazia percheziției domiciliare“, s-a autorizat doar efectuarea percheziției informatice asupra mediilor de stocare care nu reprezintă un sistem informatic; percheziția informatică, ce este de fapt o constatare tehnico-științifică, s-a efectuat cu folosirea aplicației EnCase pentru care nu exista licență și care nu era omologată sau implementată în sistemul juridic național. … 6.Se arată că Legea nr. 161/2003 este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, aducând atingere art. 21 alin. (3) din Constituție deoarece nu stabilește în concret modalitatea de efectuare a percheziției sistemului informatic și a altor elemente care să prevină alterarea datelor sau exercitarea abuzului de drept și nici persoanele abilitate în efectuarea percheziției sistemului informatic sau limitele în care acestea pot acționa și abilitățile pe care trebuie să le dețină. … 7.Autorul concluzionează că legiuitorul român a transpus Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001, ale cărei definiții preluate în mod fidel se pot dovedi vagi sau insuficiente din punctul de vedere al conținutului. … 8.Judecătoria Timișoara – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece textele de lege criticate reglementează în mod clar procedura de efectuare a percheziției informatice, desemnează organele competente abilitate, iar cu privire la definirea termenilor „sistem informatic“ și „date informatice“ legiuitorul nu poate oferi o definiție exhaustivă raportat la diversitatea situațiilor care s-ar putea ivi. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 10.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate ce reglementează în mod detaliat toate etapele dispunerii și efectuării percheziției sunt clare, predictibile și neechivoce, destinatarul normei fiind capabil să își adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia. Se face referire la cele reținute prin Deciziile Curții Constituționale nr. 1.454 din 4 noiembrie 2010 și nr. 489 din 30 iunie 2016, apreciindu-se că textele de lege criticate sunt constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. Curtea observă că art. 54–58 din Legea nr. 161/2003 au fost abrogate prin art. 62 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, și că art. 59 din Legea nr. 161/2003 a fost abrogat prin art. 130 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe cu privire la textele cu care a fost sesizată.  … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și celor ale art. 7 – Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică, pe de o parte, modalitatea de aplicare, în legislația națională, a dispozițiilor Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001 și ratificată prin Legea nr. 64/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 20 aprilie 2004, iar, pe de altă parte, modul în care dispozițiile legale criticate sunt interpretate și aplicate de către instanțele românești, inclusiv prin jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt formulate argumente de ordin tehnic, referitoare la modalitățile concrete de realizare a elementului material al laturii obiective a infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic. … 16.Argumentele anterior arătate nu constituie, însă, veritabile critici de neconstituționalitate, ci o modalitate indirectă de invocare a unor pretinse greșeli de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale ce reglementează domeniul criminalității informatice, în general, și, în mod special, a unor sintagme din cuprinsul textelor criticate. Or, aceste aspecte excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“ (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 633 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 9 februarie 2018).  … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54-59 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Ionel Cherciu în Dosarul nr. 29.493/325/2017 al Judecătoriei Timișoara – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.->Decizia se comunică Judecătoriei Timișoara - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021.->
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU ->
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu->-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește