DECIZIA nr. 655 din 19 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Alexandru Gavrilescu în Dosarul nr. 983/208/2018 al Judecătoriei Caransebeș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.557D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 869 din 18 decembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 383 din 17 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 983/208/2018, Judecătoria Caransebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Alexandru Gavrilescu cu ocazia soluționării unei cereri de confirmare a redeschiderii urmăririi penale ca urmare a revocării unei ordonanțe prin care s-a dispus, în baza prevederilor art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, clasarea cauzei penale în care au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de violare de domiciliu, distrugere, nerespectare a hotărârilor judecătorești și abuz în serviciu, prevăzute de dispozițiile art. 224 alin. (1), ale art. 253 alin. (1), ale art. 287 alin. (1) lit. g) și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea prevederilor art. 38 alin. (1) și (2) din Codul penal. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale privind principiul legalității, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției în numele legii. Astfel, consideră că este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul prevederilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală, care dă procurorului posibilitatea să revoce o soluție de clasare și să redeschidă urmărirea penală în situația în care aceasta vizează fapte urmăribile doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în lipsa unei manifestări de voință a acestui subiect procesual principal. În acest sens arată că – atât timp cât legea prevede imposibilitatea efectuării din oficiu a urmăririi penale pentru anumite fapte, dând posibilitatea doar persoanei vătămate să sesizeze și să învestească organele de urmărire penală – cu același tratament juridic și cu îndeplinirea acelorași condiții trebuie să se realizeze și redeschiderea urmăririi penale în respectivele cauze. Arată că, în speță, majoritatea infracțiunilor pentru care s-a dispus soluția de clasare sunt urmăribile doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, și anume infracțiunile de violare de domiciliu, distrugere și nerespectare a hotărârilor judecătorești, iar soluția de clasare nu a fost atacată de persoana vătămată în temeiul dispozițiilor art. 339 și 340 din Codul de procedură penală. Consideră că procurorul nu poate să procedeze din oficiu la redeschiderea unei urmăriri penale care, din punct de vedere procedural, depinde strict de manifestarea de voință a persoanei vătămate. Apreciază că începerea urmăririi penale și redeschiderea acesteia reprezintă acte procedurale cu caracter identic, ce au ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificarea persoanelor care le-au săvârșit și stabilirea răspunderii penale a acestora, în scopul de a constata dacă este cazul să se dispună trimiterea în judecată. Prin urmare, începerea urmăririi penale și redeschiderea acesteia „trebuie să beneficieze de o reglementare simetrică a condițiilor în care pot fi efectuate, astfel încât să fie respectat atât principiul legalității procesului penal, cât și caracterul echitabil și previzibil al procedurii judiciare“. Arată că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Codul de procedură penală, normele de procedură penală urmăresc asigurarea exercitării eficiente a atribuțiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor părților și ale celorlalți participanți în procesul penal, astfel încât să fie respectate prevederile Constituției. Consideră că acest scop nu poate fi atins în cazul în care situații juridice identice beneficiază de reglementări procedurale diferite, având în vedere că, deși suspectul/inculpatul are dreptul ca fapta de care este acuzat să fie cercetată numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, acest drept nu este consacrat legislativ și pentru situația în care urmărirea penală urmează să fie redeschisă, după pronunțarea unei soluții de clasare și dezînvestirea, în acest mod, a organului de urmărire penală. … 6.Judecătoria Caransebeș apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Astfel, împrejurarea că infracțiunile pentru care se solicită confirmarea redeschiderii urmăririi penale sunt urmăribile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate nu este de natură a încălca prevederile constituționale invocate de autorul excepției, câtă vreme o eventuală redeschidere a urmăririi penale nu poate fi urmată decât de o nouă soluție de clasare în cazul inexistenței manifestării de voință a persoanei vătămate, care trebuia exprimată în termenul de introducere a plângerii penale prealabile. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. 102 pct. 215 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(2) În cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale.“ … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 21 alin. (3) teza întâi referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției în numele legii. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală stabilesc în sarcina procurorului obligația de a revoca ordonanța și de a dispune redeschiderea urmăririi penale în cazul în care acesta constată că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea. … 13.Referitor la atribuția organelor judiciare de a relua urmărirea penală, prin redeschiderea acesteia, potrivit prevederilor art. 335 din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că această atribuție este strâns legată de instituția prescripției răspunderii penale, respectiv de dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni, în termenele de prescripție stabilite prin lege. De asemenea, Curtea a constatat că redeschiderea urmăririi penale nu se face în mod arbitrar de către organele judiciare, ci numai în condițiile expres reglementate de dispozițiile art. 335 alin. (1)-(3) și (5) din Codul de procedură penală, și anume în următoarele situații: dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea [alin. (1)], când procurorul de caz constată că au apărut fapte sau împrejurări noi, din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea [alin. (2)], când procurorul constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite în cazul renunțării la urmărirea penală [alin. (3)] și atunci când judecătorul de cameră preliminară a admis plângerea împotriva soluției de neurmărire sau netrimitere în judecată și a trimis cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale [alin. (5)]. Astfel reglementate, motivele de redeschidere a urmăririi penale nu reprezintă altceva decât cauze de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale, ele reprezentând o aplicare directă a dispozițiilor art. 155 din Codul penal. Totodată, Curtea a reținut că, spre deosebire de reglementarea anterioară, instituția redeschiderii urmăririi penale nu mai este prerogativa exclusivă a procurorului, ci, în trei dintre cele patru situații prevăzute în cuprinsul art. 335 din Codul de procedură penală, este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară care, cu această ocazie, verifică legalitatea și temeinicia ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale (Decizia nr. 177 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, paragrafele 17-20 și 25, Decizia nr. 601 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 7 noiembrie 2017, paragrafele 16 și 17, și Decizia nr. 869 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 14 februarie 2019, paragrafele 16 și 17). … 14.Curtea observă că – spre deosebire de soluția legislativă prevăzută de alin. (1) al art. 335 din Codul de procedură penală, prin care legiuitorul dă posibilitatea procurorului ierarhic superior ca, în situația în care constată că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, să infirme ordonanța și să dispună redeschiderea urmăririi penale – în ipoteza normativă reglementată în alin. (2) al aceluiași articol, chiar procurorul de caz este cel care revocă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale, bazându-și această soluție pe constatarea dispariției împrejurării în temeiul căreia a dispus clasarea. Nu este nevoie ca faptele sau împrejurările noi să ia ființă ulterior clasării, acestea putând fi atât anterioare, cât și posterioare dispunerii soluției. În cazul celor anterioare este însă esențial să nu fi fost cunoscute de procuror la momentul dispunerii soluției. Așadar, pentru a putea fi dispusă redeschiderea urmăririi penale de către procurorul de caz, trebuie ca acesta să fi dispus, prin ordonanță, clasarea cauzei și, ulterior, să constate că nu a existat sau că a dispărut motivul care a determinat clasarea. Astfel, condiția este îndeplinită în situația în care procurorul constată că, în fapt, nici nu a existat cazul de clasare. De exemplu, procurorul a dispus clasarea pentru că fapta a fost amnistiată și, ulterior, constată că suspectul sau inculpatul nu beneficia de amnistie; sau a dispus clasarea pentru împlinirea termenului de prescripție, după care constată că aceasta fusese întreruptă; sau a dispus clasarea pentru că suspectul sau inculpatul este iresponsabil și, ulterior, constată că acesta a simulat iresponsabilitatea; sau a dispus clasarea pentru că a intervenit amnistia pentru o anumită infracțiune, după care constată că încadrarea corectă din punct de vedere juridic a faptei viza o altă infracțiune, exceptată de la amnistie. De asemenea, condiția este îndeplinită în situația în care procurorul constată că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, deci că nu mai există împrejurarea care se încadra în unul dintre cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, prevăzute de dispozițiile art. 16 din Codul de procedură penală. De exemplu, procurorul a clasat cauza bazându-se pe împrejurarea că lipsește plângerea prealabilă și, ulterior, plângerea intervine și se constată că este introdusă în termen; sau procurorul a clasat cauza pe împrejurarea că există autoritate de lucru judecat, după care hotărârea respectivă este desființată ca urmare a unei revizuiri etc. … 15.Având în vedere că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală nu prevăd nicio cerință cu privire la infracțiunile reținute în ordonanța de clasare – potrivit regulii de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus -, textul de lege criticat nu se aplică numai în cazul infracțiunilor pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, ci și în cazul acelora pentru care legea penală instituie obligativitatea existenței unei plângeri prealabile a persoanei vătămate. … 16.În ceea ce privește critica formulată de autorul excepției, potrivit căreia este neconstituțională soluția legislativă din cuprinsul prevederilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală care dă procurorului posibilitatea să revoce o soluție de clasare și să redeschidă urmărirea penală în situația în care aceasta vizează fapte urmăribile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în lipsa unei manifestări de voință a acestui subiect procesual principal, Curtea nu poate reține o astfel de critică. … 17.Astfel, potrivit dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală, atribuția de a revoca ordonanța de clasare și de a dispune redeschiderea urmăririi penale, în cazul reglementat de textul de lege criticat, aparține procurorului care a dispus soluția – sub rezerva confirmării de către judecătorul de cameră preliminară – inclusiv în situația în care redeschiderea urmăririi penale vizează infracțiuni pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată. Curtea apreciază că soluția legislativă care permite într-o astfel de situație revocarea ordonanței de clasare și redeschiderea urmăririi penale în absența unei noi manifestări de voință a persoanei vătămate nu aduce nicio atingere dispozițiilor constituționale privind principiul legalității, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției în numele legii, principii consacrate de prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) teza întâi și ale art. 124 alin. (1) din Legea fundamentală. … 18.Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (Decizia nr. 461 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 29 octombrie 2018, paragraful 15), prevederile art. 7 din Codul de procedură penală consacră principiul oficialității procesului penal, potrivit căruia actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, de către organele judiciare competente, independent de voința persoanei vătămate, a suspectului, a inculpatului și a celorlalte părți procesuale. Raportul penal de conflict, născut din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, trebuie adus în fața organelor judiciare în vederea stabilirii caracterului infracțional și a consecințelor pentru persoana vinovată. Cu toate acestea, există și cazuri în care, din considerente de politică penală, punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale sunt subordonate unor condiții în absența cărora acțiunea penală nu poate fi promovată sau exercitată. O atare cerință o constituie formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată prin săvârșirea infracțiunii, care este actul procesual prin care această persoană își manifestă în mod expres voința cu privire la tragerea la răspundere penală a făptuitorului, act procesual fără de care nu poate interveni aplicarea legii penale. … 19.Instituția plângerii prealabile se înfățișează, așadar, ca un mod special de sesizare a organelor de cercetare penală și a procurorului, constând în opțiunea oferită de legiuitor persoanei vătămate de a decide dacă înțelege sau nu să sesizeze organele de urmărire în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorului. Astfel, condiționarea punerii în mișcare a acțiunii penale de existența plângerii prealabile a persoanei vătămate a fost caracterizată de Curtea Constituțională ca reprezentând o excepție de la regula generală a oficialității procesului penal (Decizia nr. 162 din 21 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 2 noiembrie 2000). … 20.Potrivit prevederilor art. 295 din Codul de procedură penală, punerea în mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere, iar dispozițiile art. 157 alin. (1) din Codul penal stabilesc că, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, lipsa acestei plângeri înlătură răspunderea penală. Condiția formulării unei plângeri prealabile pentru a putea fi pusă în mișcare acțiunea penală este menționată expres pentru anumite infracțiuni și nu poate fi extinsă cu privire la alte infracțiuni. … 21.Având în vedere rolul plângerii prealabile, și anume acela de a permite organelor judiciare să pună în mișcare acțiunea penală, fără a avea obligația să mai solicite persoanei vătămate o nouă manifestare de voință pe parcursul urmăririi penale, Curtea constată că nu se justifică nici condiționarea redeschiderii acestei faze procesuale de manifestarea de voință a persoanei vătămate, întrucât începerea urmăririi penale și redeschiderea acesteia nu sunt „acte procedurale cu caracter identic“, astfel cum pretinde autorul excepției, ci se bucură de regimuri juridice diferite, condițiile stabilite de legiuitor cu privire la luarea acestor măsuri procesuale nefiind puse sub semnul principiului simetriei formelor. … 22.În acest sens, Curtea reține că necontestarea soluției de clasare de către persoana vătămată – potrivit procedurilor instituite de prevederile art. 339 și 340 din Codul de procedură penală, care reglementează plângerea împotriva actelor procurorului și, respectiv, plângerea la judecătorul de cameră preliminară împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată – nu înlătură obligația procurorului care a emis ordonanța de clasare să dispună revocarea acesteia și redeschiderea urmăririi penale atunci când constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 335 alin. (2) din același cod. … 23.Așa fiind, atribuția/competența procurorului în materia redeschiderii urmăririi penale nu este condiționată de o atitudine procesuală activă a persoanei vătămate pe parcursul acestei faze procesuale. Rațiunea soluției legislative criticate – care vizează situația în care procurorul constată că nu a existat sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea – este aceea că exercitarea atribuțiilor procurorului, care are obligația să revoce ordonanța și să dispună redeschiderea urmăririi penale fără a fi necesară manifestarea expresă de voință a persoanei vătămate în acest sens, se subordonează scopului apărării ordinii de drept, în temeiul prevederilor art. 131 din Constituție care consacră rolul Ministerului Public, procurorul fiind ținut doar de respectarea limitei de timp pentru redeschiderea urmăririi, care este dată de împlinirea termenului legal de prescripție a răspunderii penale pentru infracțiunile săvârșite. … 24.Totodată, Curtea observă că, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, derularea procesului penal poate fi influențată de atitudinea persoanei vătămate atât în ceea ce privește declanșarea – prin formularea sau renunțarea la formularea plângerii prealabile -, cât și cu privire la finalizarea lui, prin retragerea plângerii prealabile. … 25.Prin urmare, absența condiționării redeschiderii urmăririi penale de reiterarea manifestării de voință a persoanei vătămate este contrabalansată de posibilitatea retragerii plângerii prealabile, care, potrivit prevederilor art. 158 alin. (1) și (2) din Codul penal, poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive, înlăturând răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă. … 26.Din cele arătate mai sus reiese că legiuitorul stabilește în mod clar și limitativ, în dispozițiile art. 335 din Codul de procedură penală, cazurile în care procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția sau procurorul de caz poate să infirme, respectiv să revoce ordonanța și să dispună redeschiderea urmăririi penale. Astfel, având în vedere condițiile în care poate fi dispusă redeschiderea urmăririi penale și faptul că aceasta nu poate interveni sine die, pentru a crea o stare de incertitudine pentru autorul faptelor prevăzute de legea penală, Curtea constată că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt clare, precise și previzibile și nu aduc atingere dreptului la un proces echitabil și principiului înfăptuirii justiției în numele legii. … 27.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Gavrilescu în Dosarul nr. 983/208/2018 al Judecătoriei Caransebeș și constată că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Caransebeș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește