DECIZIA nr. 654 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 pct. 1 și ale art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, precum și a sintagmei „alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului“ cuprinse în dispozițiile art. 15 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 14.895/233/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.216D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 14.895/233/2018, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 pct. 1 și ale art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991, precum și a sintagmei „alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului“ cuprinse în dispozițiile art. 15 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Alexandru Firicel într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textele criticate sunt neclare, deoarece permit agentului constatator să facă „orice constatare, pentru orice consideră/primește dispoziție de la șefii ierarhici să sancționeze și, astfel, să acorde orice sancțiune contravențională“. De asemenea, arată că textele criticate sunt imprevizibile, deoarece pot conduce la „amendarea contravențională a unui jurnalist cu suma de 500 lei, în lipsa contravenientului, pentru scrierea și publicarea unui articol într-un ziar care nu se află nici măcar pe raza de competență a agentului constatator“. Or, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Curtea Constituțională au stabilit, în jurisprudența lor, că textele privitoare la legislația penală și contravențională trebuie să fie clare și să nu lase loc arbitrarului și abuzului agenților statului. Or, textele criticate nu îndeplinesc aceste cerințe, iar, pe fondul acestei lacune legislative, orice jurnalist sau publicație legal înființată poate și va fi sancționat/ă de agenți constatatori ori de câte ori „șefului nu-i place ce a vorbit presa despre el“ sau chiar despre agentul constatator sau despre apropiați ori colegi ai acestuia. … 6.Totodată, se susține că, în esență, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că ingerința în libertatea de exprimare a presei trebuie să fie prevăzută de lege, legea trebuie să fie accesibilă, iar ingerința trebuie să urmărească un scop legitim. … 7.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, fiind clare, iar critica autorului excepției de neconstituționalitate se referă la interpretarea normelor de drept, interpretare care este atributul instanțelor judecătorești. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 pct. 1 și ale art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014, precum și sintagma „alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului“ cuprinsă în dispozițiile art. 15 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 61/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2020. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: – Art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991: „Constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni: 1. săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;“; … – Art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991: „Contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează: […] cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) și 28);“; … – Art. 15 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001: „Ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne constată contravenții privind: apărarea ordinii publice; circulația pe drumurile publice; regulile generale de comerț; vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.“ …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 privind suveranitatea, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 privind libertatea individuală, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 30 alin. (1)-(4) privind libertatea de exprimare, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 3 privind interzicerea torturii, ale art. 5 privind dreptul la libertate și la siguranță, ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 10 privind libertatea de exprimare și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate din Legea nr. 61/1991 stabilesc contravenția constând în săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora. Dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevăd că ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne constată contravenții privind apărarea ordinii publice, circulația pe drumurile publice, regulile generale de comerț, vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice și „alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului“. … 14.Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale privind aceste dispoziții constituționale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională s-a referit la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi – S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. … 15.Aplicând aceste considerente la textele de lege criticate, Curtea observă, referitor la contravenția constând în săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora, că dispozițiile art. 2 pct. 1 și ale art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991 sunt clar definite de lege, întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele, gesturile sau acțiunile ce angajează răspunderea contravențională a acestora.  … 16.Cât privește dispozițiile art. 15 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, Curtea constată că și acestea întrunesc condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât enumeră tipurile de contravenții care pot fi constatate de către ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne, și anume cele privind apărarea ordinii publice, circulația pe drumurile publice, regulile generale de comerț, vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice și „alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului“. De altfel, textul criticat nu ar fi putut să prevadă, în mod exhaustiv, toate domeniile în care pot fi constatate contravenții, lăsând posibilitatea ca legea sau hotărârea Guvernului să stabilească și alte domenii de activitate. … 17.Cât privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 30 alin. (1)-(4) privind libertatea de exprimare, Curtea constată că, în realitate, critica ce vizează încălcarea libertății de exprimare a autorului excepției de neconstituționalitate, în calitatea sa de jurnalist, este o problemă de aplicare a legii la cauza dedusă judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. … 18.Referitor la celelalte texte invocate din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că, deși autorul excepției de neconstituționalitate invocă în mod formal prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 2, 4, 11, 15, 16, 20,21, 22, 23, 24, 124, 126 și 148 din Constituție și ale art. 3, 5, 6, 10 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în realitate, acesta nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale și convenționale invocate. În acest context, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere deci că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 19.Or, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autor. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, când a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate.  … 20.Așa fiind, Curtea constată că, având în vedere caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio altă critică de neconstituționalitate în afară de cele analizate mai sus. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 14.895/233/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 2 pct. 1 și ale art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, precum și sintagma „alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului“ cuprinsă în dispozițiile art. 15 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește