DECIZIA nr. 653 din 30 octombrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, „în forma anterioară modificării acestor dispoziții“, excepție ridicată de Mihaela Popescu în Dosarul nr. 4.635/109/2014 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 118D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar autoarea excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.635/109/2014, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihaela Popescu, în cadrul soluționării unei cauze civile având ca obiect „contestație la executare“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că sintagma „persoana asigurată“, din cuprinsul normei criticate, este de natură să creeze confuzie între persoana asigurată în sistemul public și persoana asigurată în sistem privat, iar, în măsura în care textul se referă exclusiv la persoane asigurate în sistemul public, atunci cota de impozitare nu poate fi aceeași pentru toate persoanele asigurate sau neasigurate. Astfel, contribuția procentuală la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) pentru asigurații în sistem privat care refuză asigurarea în sistem public ar trebui revizuită. Autoarea excepției mai arată că, nefiind asigurată în sistem public, serviciile medicale ce îi pot fi acordate sunt minimale, iar contribuția este aceeași ca și în cazul persoanelor asigurate în sistemul public de sănătate. Pe de altă parte, susține că nu poate fi obligată să se asigure în sistemul public, întrucât i-ar fi încălcată „libertatea prevăzută la art. 15 alin. (1) din Constituție și dreptul legal stabilit de art. 208 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 95/2006, de a alege casa de asigurări și furnizorul de servicii medicale.“ În final, susține că, în cazul în care interpretarea textului de lege criticat ar fi aceea că taxele reținute procentual cu titlu de asigurări sociale de sănătate se colectează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru FNUASS, în aceleași condiții și cuantum pentru toți cetățenii, atunci ar trebui modificată sintagma „persoane asigurate“. În caz contrar, sunt încălcate dispozițiile art. 56 alin. (2) din Constituție, în sensul că „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale“, ceea ce nu se poate aplica în contextul în care contribuția la FNUASS este aceeași și pentru cei asigurați, și pentru cei neasigurați în sistemul public de sănătate. … 6.Judecătoria Pitești – Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Datorită solidarității celor care contribuie, sistemul public de asigurări sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate. Art. 56 din Constituție prevede obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăși îndeplinirea obligației constituționale a statului de a asigura ocrotirea sănătății și protecția socială a cetățenilor. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.394 din 26 octombrie 2010, prin care s-a stabilit că, prin dispozițiile art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, legiuitorul a urmărit instituirea unei cote de contribuție unice la sistemul de asigurări sociale de sănătate. Diferența dintre cuantumul efectiv al contribuției ce revine diferitelor persoane este determinată, în practică, de mărimea veniturilor la care se calculează cota de contribuție. Curtea a statuat că principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune diferențierea contribuției persoanelor care realizează venituri mai mari, însă cota de contribuție, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv. Având în vedere că accesul la serviciile medicale în sistemul public de asigurări sociale este condiționat de participarea la acest sistem, prin plata contribuției la fondul de asigurări sociale de sănătate, și ținând seama de principiul solidarității în constituirea și utilizarea acestui fond, care antrenează întreaga societate în efortul protejării sănătății populației, legiuitorul a instituit obligația unei minime contribuții. În acest sens se invocă Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006. … 9.Avocatul Poporului precizează că își păstrează punctul de vedere, în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate, astfel cum a fost reținut în Deciziile Curții Constituționale nr. 934 din 14 decembrie 2006 și nr. 650 din 19 iunie 2012. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autoarea excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, „în forma anterioară modificării acestor dispoziții“. Curtea reține că, înainte de republicarea Legii nr. 95/2006 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015 și de renumerotarea articolelor, dispozițiile art. 257 alin. (2) au fost modificate, fără a păstra soluția legislativă, prin art. 48 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, având următorul cuprins: „Veniturile asupra cărora se stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.“ Prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, s-a constatat că „sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“. Obiectul litigiului în cadrul căruia s-a invocat excepția de neconstituționalitate îl reprezintă contestația la executare a unor decizii de impunere prin care s-au stabilit în sarcina contestatoarei, autoare a excepției de neconstituționalitate, obligații de plată reprezentând contribuții la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru perioada 2007-2012, în temeiul art. 257 din Legea nr. 95/2006. Având în vedere acestea, Curtea constată că obiectul excepției îl reprezintă dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2013, dispoziții care au următorul cuprins: „Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra: […] b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mică decât cea calculată la un salariu de bază minim brut pe țară, lunar;“. … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și în art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate din Legea nr. 95/2006, prin Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2007, Decizia nr. 124 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2012, Decizia nr. 351 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 26 noiembrie 2013, sau prin Decizia nr. 5 din 16 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 13 februarie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a reținut că „obligativitatea asigurării și a contribuției la sistemul asigurărilor sociale de sănătate trebuie analizată în legătură cu un alt principiu ce stă la baza acestui sistem, anume cel al solidarității. Astfel, datorită solidarității celor care contribuie, acest sistem își poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistență medicală pentru populație, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se află în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurări de sănătate“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006). … 15.De asemenea, Curtea a reținut că Legea nr. 95/2006 a urmărit instituirea unui sistem general de asigurări sociale de sănătate, care să garanteze tuturor cetățenilor români cu domiciliul în țară, precum și cetățenilor străini și apatrizilor care au solicitat și au obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau care au domiciliul în România accesul la un pachet de bază de servicii medicale. Acest drept este însoțit însă de obligația corelativă a celor asigurați de a contribui la susținerea acestui sistem, prin plata unei părți din veniturile realizate. Analizând această obligație, Curtea a reținut că „sistemul asigurărilor sociale de sănătate își poate realiza obiectivul principal datorită solidarității celor care contribuie“, acesta fiind, în fapt, „o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății și a celor care consacră obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 16 februarie 2012). … 16.Cu privire la pretinsa încălcare a principiului egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituție, Curtea a statuat că „este firesc ca valoarea contribuției să difere de la persoană la persoană, în funcție de cuantumul veniturilor realizate. Această diferență este rezonabilă și justificată de situația obiectiv deosebită în care se află persoanele care realizează venituri mai mari față de cele ale căror venituri sunt mai reduse, precum și de principiul solidarității și subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor, aplicabil în materia asigurărilor sociale de sănătate“. De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul, având în vedere situația specifică a diferitelor categorii de persoane asigurate, în funcție de proveniența veniturilor, a înțeles să stabilească un tratament juridic diferențiat, sub aspectul veniturilor în raport cu care se stabilește contribuția lunară. Acest mod de reglementare nu contravine însă principiului constituțional al egalității în drepturi, care permite legiuitorului să instituie un tratament juridic diferențiat atunci când situațiile de fapt avute în vedere sunt obiectiv diferite (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006). … 17.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că „principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice impune diferențierea contribuției persoanelor care realizează venituri mai mari. De altfel, cota de contribuție, exprimată procentual, este unică, neavând caracter progresiv, astfel că diferența valorică a contribuției este determinată de nivelul diferit al venitului“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006). De asemenea, Curtea a statuat că, având în vedere valoarea pachetului de servicii medicale la care are acces asiguratul în temeiul acestei contribuții minime,  … valoare ce depășește cu mult valoarea acestei contribuții, precum și cuantumul în sine al contribuției, nu se poate vorbi despre existența unei obligații disproporționate, contrare cerințelor art. 56 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 124 din 16 februarie 2012).18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 19.Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că și această critică este neîntemeiată, deoarece este adevărat că, potrivit textului constituțional invocat, cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi, însă aceștia au și obligațiile prevăzute de Constituție și de alte legi. Astfel, legiuitorul a prevăzut obligația de a contribui la susținerea sistemului general de asigurări sociale de sănătate, prin plata unei părți a veniturilor realizate. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Popescu în Dosarul nr. 4.635/109/2014 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Pitești – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește