DECIZIA nr. 653 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 8.687/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.177D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepției de neconstituționalitate prin care solicită renunțarea la excepție, deoarece „plenul Curții Constituționale nu îndeplinește condiția de instanță independentă și imparțială față de obiectul judecat“. De asemenea, autorul a depus un înscris prin care arată că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 3.Având cuvântul asupra cererii de renunțare la excepția de neconstituționalitate, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia. … 4.Curtea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului și nici cele privind recuzarea judecătorilor“, respinge cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Sentința nr. 1.615 din 24 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.687/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Gheorghe Hudrea într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a rezoluției de clasare emise de Inspecția Judiciară. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 134 alin. (2) din Constituție, deoarece instituie o a doua instanță disciplinară pentru judecătorii Curții Constituționale, contrară celei prevăzute de Constituție pentru judecători, și anume Consiliul Superior al Magistraturii. … 8.Totodată, se susține, în esență, că dispozițiile criticate contravin și prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, din perspectiva celui care formulează sesizarea în privința judecătorilor Curții Constituționale, deoarece sesizarea este soluționată tot de judecătorii Curții Constituționale, care s-ar afla și în conflict de interese. … 9.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a analizat admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale și nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar de către autorul excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 65 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu următorul cuprins: „Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancțiunilor și a modului de aplicare a acestora este de competența exclusivă a Plenului Curții Constituționale.“ … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și în art. 134 alin. (2) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate fac parte din capitolul VI – Statutul judecătorilor Curții Constituționale din legea organică a Curții Constituționale, și anume Legea nr. 47/1992, și stabilesc reguli privind răspunderea disciplinară a judecătorilor Curții Constituționale. Astfel, potrivit textului de lege criticat, este de competența exclusivă a Plenului Curții Constituționale stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancțiunilor și a modului de aplicare a acestora. … 16.Autorul excepției de neconstituționalitate critică faptul că răspunderea disciplinară a judecătorilor Curții Constituționale nu este supusă regulilor prevăzute de Constituție pentru judecători și procurori. Cu privire la aceste critici, Curtea constată că statutul judecătorilor și procurorilor este reglementat la nivel constituțional în art. 125 – pentru judecători și în art. 132 – pentru procurori, dispoziții care fac parte din titlul III – Autoritățile publice, capitolul VI – Autoritatea judecătorească, secțiunea 1 – Instanțele judecătorești (art. 124-130), secțiunea a 2-a – Ministerul Public (art. 131 și 132) și secțiunea a 3-a – Consiliul Superior al Magistraturii (art. 133 și 134). Potrivit art. 125 din Legea fundamentală, judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili; propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, iar funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Potrivit art. 132 din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, iar funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. În domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, art. 134 alin. (2) din Constituție stabilește rolul Consiliului Superior al Magistraturii de instanță de judecată, prin secțiile sale. … 17.Curtea reține că, la nivel infraconstituțional, statutul judecătorilor și procurorilor, la data pronunțării prezentei decizii, este reglementat de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. … 18.Distinct de statutul judecătorilor și procurorilor, statutul judecătorilor Curții Constituționale este reglementat la nivel constituțional în art. 143 – Condiții pentru numire, art. 144 – Incompatibilități și art. 145 – Independența și inamovibilitatea din titlul V – Curtea Constituțională. La nivel infraconstituțional, statutul judecătorilor Curții Constituționale este reglementat în capitolul VI din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 19.Așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 20 mai 2016, paragraful 27, potrivit art. 142 și 143 din Constituție, judecătorii Curții Constituționale sunt numiți de Camera Deputaților, de Senat și de Președintele României. Curtea a reținut că stipularea în Constituție a procedurii de desemnare a judecătorilor constituționali constituie o garanție a independenței acestora și a exercitării cu imparțialitate a atribuțiilor ce le revin conform Legii fundamentale. Totodată, Curtea a observat că această funcție este una de rang înalt în cadrul autorităților statului, rolul său fundamental derivând din competențele care revin Curții Constituționale, unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, menită să garanteze supremația Constituției. În esență, mandatul judecătorilor constituționali are următoarele particularități: este un mandat de drept constituțional, deoarece este reglementat prin Constituție [art. 142 alin. (2) teza întâi]; dobândirea, exercitarea și încetarea mandatului se realizează în condițiile prevăzute de Constituție și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; este un mandat exercitat în cadrul unei autorități jurisdicționale; este unic, neputând fi reînnoit sau prelungit [art. 142 alin. (2) teza a doua din Constituție]; pe durata exercitării mandatului, judecătorul constituțional este inamovibil, se bucură de imunitate și este incompatibil cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior (art. 61 din Legea nr. 47/1992). În concluzie, toate aceste trăsături definesc regimul juridic al mandatului judecătorului constituțional ca fiind un regim constituțional, Legea fundamentală instituind garanțiile privind exercitarea acestuia. … 20.Cât privește răspunderea disciplinară a judecătorilor Curții Constituționale, art. 65 din Legea nr. 47/1992 – text de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate – prevede că stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor Curții Constituționale, a sancțiunilor și a modului de aplicare a acestora este de competența exclusivă a Plenului Curții Constituționale. … 21.Având în vedere deosebirea de statut constituțional între judecătorii Curții Constituționale, pe de o parte, și judecători și procurori, pe de altă parte, dispozițiile criticate, care prevăd reguli privind răspunderea disciplinară a judecătorilor Curții Constituționale, reguli diferite față de cele aplicabile judecătorilor și procurorilor, nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 134 alin. (2) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, norme constituționale care nu vizează judecătorii Curții Constituționale. … 22.Diferențele specifice între cei doi termeni ai comparației invocate de autorul excepției – judecători și procurori, pe de o parte, și judecătorii Curții Constituționale, pe de altă parte – sunt date atât de statutul constituțional diferit al acestora, cât și de rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor. … 23.De asemenea, Curtea constată că, ținând cont de statutul constituțional al judecătorilor Curții Constituționale, critica autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit căreia faptul că sesizarea disciplinară este soluționată tot de judecătorii Curții Constituționale, ceea ce, în opinia acestuia, contravine dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție, este neîntemeiată. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 8.687/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 65 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește