DECIZIA nr. 652 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de Societatea Exmobi Company – S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.641/2/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.132D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 19 din 21 ianuarie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.641/2/2016/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Exmobi Company – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei sentințe a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de anulare a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate, care instituie o jurisdicție specială administrativă, împiedică accesul liber la justiție al beneficiarului de fonduri europene căruia i s-a aplicat o corecție financiară printr-un proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, în ceea ce privește posibilitatea acestuia de a obține în instanță anularea respectivului proces-verbal, cu celeritate, într-un timp optim și previzibil, după ce a formulat contestație pentru anularea acestuia, în fața autorității emitente a actului, dar aceasta nu a răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 50 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011. … 6.Astfel, beneficiarul depinde de conduita discreționară a autorității în soluționarea contestației și emiterea deciziei aferente acestei soluționări, fiind obligat ca, în cazul în care nu este emisă decizia, să formuleze în termenul mai sus menționat acțiune în vederea obținerii unei hotărâri de obligare la emiterea respectivei decizii. Așadar, beneficiarul este obligat să parcurgă toate etapele unui proces în instanță, numai pentru a obține o hotărâre de obligare a autorității la soluționarea contestației sale și emiterea unei decizii, abia ulterior putând formula acțiune pentru anularea deciziei și a procesului-verbal de constatare. Însă parcurgerea etapelor prevăzute de art. 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 nu garantează și că autoritatea emitentă va soluționa cererea și va emite o decizie. Dacă autoritatea emitentă nu va respecta hotărârea instanței și nu va emite o decizie, atunci beneficiarul este pus din nou în situația de a iniția o cerere de punere în executare forțată a hotărârii, cu toate posibilitățile procedurale ce decurg dintr-o asemenea procedură, în sensul că va putea formula contestație la executare, cerere de suspendare a executării, apel etc. Însă, în tot acest timp, beneficiarul este tot mai departe de a-și realiza dreptul său de a obține anularea procesului-verbal vătămător, depinzând de buna sau reaua-credință a autorității emitente. … 7.În concluzie, se susține că jurisdicția administrativă specială instituită prin dispozițiile criticate permite un comportament arbitrar și discreționar din partea autorității emitente, în sensul că aceasta poate folosi propria culpă, și anume neemiterea deciziei, pentru a împiedica atât accesul liber la justiție al beneficiarului pentru obținerea anulării actului, cât și soluționarea cererii de anulare într-un timp optim și previzibil. În acest sens se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 13 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Faimblat împotriva României, prin care s-a statuat că restricțiile procedurale care pot fi aduse dreptului de acces la justiție devin inacceptabile în cazul în care condițiile impuse de lege pentru exercitarea căii de atac o lipsesc de substanță. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că nu se poate identifica în conținutul textului criticat vreo restrângere în aplicarea principiului liberului acces la justiție, recurenta urmărind, în realitate, prin intermediul excepției de neconstituționalitate, ca instanța constituțională să procedeze la o interpretare a dispozițiilor legale menționate, în sensul dorit de aceasta. Procedura administrativă prealabilă învestirii instanței de judecată nu încalcă dreptul de acces liber la justiție, deoarece instituie un mijloc de remediere a eventualei nelegalități a actului administrativ atacat, prin reexaminarea lui de către organul emitent al titlului de creanță, care are posibilitatea de a-și revoca actul, fapt ce permite persoanei vătămate să își ocrotească dreptul sau interesul legitim pe cale administrativă, evitând sesizarea instanței de judecată. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 452 din 2 decembrie 2003, accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu că acest acces nu poate fi supus niciunei condiționări. Faptul că legiuitorul a stabilit că la instanța de contencios administrativ fiscal poate fi atacată numai decizia prin care a fost soluționată contestația împotriva titlului de creanță nu reprezintă o încălcare a dreptului la apărare și nici a dreptului la un proces echitabil, deoarece este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea unor proceduri destinate, în general, să asigure soluționarea mai rapidă a unor categorii de litigii, descongestionarea instanțelor judecătorești de cauzele ce pot fi rezolvate pe această cale, evitarea cheltuielilor de judecată, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, cu următorul cuprins: (1)Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.(2)Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 21 mai 2020. … 15.Curtea a reținut, la paragraful 18 al deciziei menționate, că dispozițiile de lege criticate fac parte din secțiunea a 2-a – Soluționarea contestațiilor administrative împotriva titlurilor de creanță a capitolului V – Contestarea titlurilor de creanță emise pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011. Potrivit art. 20 alin. (1) din acest act normativ, activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/ corecțiilor financiare se efectuează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structuri de control organizate în acest scop în cadrul acestora, iar, în conformitate cu art. 21 din același act normativ, procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, constituie titlu de creanță și se emite în vederea stingerii acestei creanțe. Totodată, potrivit art. 46 alin. (1) din același act normativ, „Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență“, iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii“. Contestația administrativă se formulează în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță, potrivit art. 47 alin. (1) din același act normativ. Art. 50 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 reglementează procedura de soluționare a contestației, după cum urmează: autoritatea publică emitentă a titlului de creanță se va pronunța prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia [alin. (1)]; în cazul admiterii contestației, se decide anularea titlului de creanță atacat și, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei [alin. (4)]; decizia autorității se va comunica debitorului în termen de 5 zile lucrătoare de la pronunțare [alin. (6)]; introducerea contestației pe calea administrativă nu suspendă executarea titlului de creanță [alin. (7)]; contestatarul poate cere suspendarea executării titlului de creanță, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare [alin. (8)]; instanța competentă poate suspenda executarea dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate [alin. (9)]. Art. 51 reglementează efectele deciziilor pronunțate în soluționarea contestațiilor, stabilind că acestea sunt definitive în sistemul căilor administrative de atac [alin. (1)] și că pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 [alin. (2)]. … 16.Analizând conținutul normativ al acestor texte de lege, Curtea a reținut, la paragraful 19 al deciziei menționate, că dispozițiile de lege instituie o cale administrativă de atac care constă în soluționarea unei contestații și care nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile legii. Așadar, în temeiul dispozițiilor legale criticate, poate forma obiect al acțiunii în contencios administrativ decizia pronunțată în soluționarea contestației administrative, iar nu, în mod direct, actul administrativ – titlul de creanță. Această procedură administrativă prealabilă învestirii instanței de judecată nu încalcă accesul liber la justiție, deoarece instituie un mijloc de remediere a eventualei nelegalități a actului administrativ atacat, prin reexaminarea lui de către organul emitent al titlului de creanță, care are posibilitatea să își revoce actul, fapt ce permite persoanei vătămate să își ocrotească dreptul sau interesul legitim pe cale administrativă, evitând sesizarea instanței de judecată. … 17.Totodată, Curtea a reținut, la paragrafele 20 și 21 ale Deciziei nr. 19 din 21 ianuarie 2020, că instituirea unei proceduri administrative prealabile, cum este cea reglementată de dispozițiile de lege criticate, a mai fost analizată în jurisprudența sa, prin care a stabilit că aceasta nu reprezintă o încălcare a dreptului de acces la justiție. Astfel, prin Decizia nr. 687 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 205 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală și ale art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea a reiterat jurisprudența sa constantă, potrivit căreia instituirea recursului prealabil sau grațios reprezintă o modalitate simplă, rapidă și scutită de taxa de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului său legitim direct de la organul emitent. Se realizează astfel, pe de o parte, protecția persoanei vătămate și a administrației, iar, pe de altă parte, degrevarea instanțelor judecătorești de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă, dându-se expresie principiului celerității. De asemenea, Curtea a reținut că nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic. În plus, Curtea a constatat că dreptul de acces liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi supus anumitor condiționări. Prin urmare, Curtea a statuat că parcurgerea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional, nu îngrădește dreptul de acces liber la justiție, atât timp cât decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. În acest sens sunt Decizia nr. 927 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, Decizia nr. 382 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2007, Decizia nr. 687 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 25 iulie 2008, Decizia nr. 132 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 8 aprilie 2010, sau Decizia nr. 1.224 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 10 noiembrie 2011. … 18.Ținând cont de această jurisprudență, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora decizia pronunțată în soluționarea contestației împotriva titlului de creanță se poate ataca la instanța de contencios administrativ, nu afectează accesul la justiție și nici dreptul la un proces echitabil. … 19.Cât privește susținerile autoarei excepției referitoare la situațiile particulare în care organul de soluționare a contestației întârzie emiterea deciziei în termenul legal de 30 de zile sau chiar refuză emiterea acesteia, Curtea a reținut, la paragraful 23 din Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2020, că acestea constituie aspecte privind nerespectarea obligației prevăzute de lege, nefiind probleme de constituționalitate, ci de aplicare a legii. Astfel, potrivit art. 50 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, autoritatea publică emitentă a titlului de creanță are obligația să se pronunțe, prin decizie motivată, cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestației sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia. Totodată, potrivit art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri se poate adresa instanței de contencios administrativ. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Exmobi Company – S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.641/2/2016/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește