DECIZIA nr. 650 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Cristian Dorin Nica în Dosarul nr. 3.768/62/2015 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.392D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât reglementarea condițiilor de numire în profesie a procurorilor este de competența legiuitorului, în acord cu art. 61 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.768/62/2015, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția a fost ridicată de Cristian Dorin Nica în soluționarea apelurilor declarate printre alții și de autor împotriva unei sentințe penale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că soluția legislativă prevăzută la art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu prevede printre condițiile de numire a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și pe cea a specializării, contrar legii, respectiv contrar art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Departamentul Național Anticorupție. Din această perspectivă, sunt invocate și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16 alin. (2) și ale art. 131 alin. (2). … 6.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, consideră că, deși dispozițiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004, care reglementează concursul pentru încadrarea în postul de procuror la Direcția Națională Anticorupție, nu prevăd condiția specializării prealabile a procurorilor candidați, nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, deoarece procurorii numiți prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii, pot fi specializați ulterior prin diferite forme de pregătire. Totodată, reține că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului egalității în fața legii, consacrat în art. 16 din Constituție, deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, acest principiu constituțional presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994). Reține că în același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, și prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit). De asemenea, invocă Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunțată în Cauza Thlimmenos împotriva Greciei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenție, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situații analoage, fără a exista justificări obiective și rezonabile (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci și atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective și rezonabile, persoane aflate în situații diferite. Rezumând, apreciază că nu există o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție referitoare la principiul statului de drept, la principiul legalității și la principiul previzibilității, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 131 alin. (2) referitoare la rolul Ministerului Public și, în consecință, dispozițiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 sunt constituționale. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În notele scrise, autorul precizează că „în ceea ce privește prevederile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, înțelegem să invocăm neconstituționalitatea textului de lege și în forma pe care acesta o avea la data de 14 ianuarie 2014, respectiv 16 septembrie 2014, având în vedere că procurorii care au instrumentat prezenta cauză în faza de urmărire penală au fost numiți în cadrul D.N.A. – S.T. Brașov la datele respective. (…)“ Raportat la această din urmă precizare, formulată de autorul excepției, având în vedere că soluția legislativă de la alin. (2) al art. 87 din Legea nr. 304/2004, forma în vigoare la data precizată de autor, a fost preluată în forma art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, modificată prin art. II pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018 (ultimul act modificator), singurele modificări vizând vechimea necesară accederii la funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, sub aspectul temporalității sale (în sensul că a crescut de la 6 la 10 ani), precum și adăugarea condiției ca procurorii să nu fi fost sancționați disciplinar și, totodată, ținând cont de faptul că motivele de neconstituționalitate formulate nu vizează aceste din urmă aspecte, ci lipsa condiției specializării procurorilor la data numirii lor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul conținut: „(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii. (2) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop. (3) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în: a) un interviu transmis în direct, susținut în fața Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidați și considerate relevante de aceștia, din ultimii 5 ani de activitate. (4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și altor calități specifice. (5) La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.“ … 11.Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, a fost abrogată prin art. 168 alin. (5) din titlul IX al Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Curtea are în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. … 12.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, respectiv principiul legalității și calitatea legii, ale art. 16 alin. (2), potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, și ale art. 131 alin. (2), potrivit căruia Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin modul cum sunt formulate motivele de neconstituționalitate, autorul solicită, în realitate, modificarea normelor criticate, în sensul de a se reglementa, printre condițiile de numire a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, și condiția „specializării“ acestora. Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală redactare defectuoasă a textului legal criticat și nici de a face propuneri de lege ferenda. … 14.În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, și Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica dispozițiile art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004, în sensul de a stabili printre condițiile de numire a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și condiția specializării. … 15.De asemenea, Curtea constată că susținerea privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la condiția specializării, reglementată de prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 (conform cărora „Direcția Națională Anticorupție are sediul în municipiul București și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializați în combaterea corupției“), nu poate fi primită. Controlul realizat de Curtea Constituțională este unul de constituționalitate, prin raportare la dispoziții și principii ale Constituției. Relevanța constituțională a unor norme legale în interpretarea și aplicarea art. 1 alin. (5), în cadrul controlului de constituționalitate a legilor și a ordonanțelor (atât a priori, cât și a posteriori), respectiv a normelor de tehnică legislativă cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, a fost stabilită în jurisprudența Curții Constituționale pornind de la semnificația pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului o dă noțiunii de „lege“, noțiune care este cuprinsă în art. 1 alin. (5) din Constituție. Curtea Constituțională a statuat că din această jurisprudență „se desprinde concluzia potrivit căreia, pentru relevanța constituțională a principiului legalității, esențial este ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerințele clarității, preciziei, previzibilității și ale accesibilității normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăți sau principii de rang constituțional“ (Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 2 mai 2018, paragraful 52). În această lumină și cu această circumstanțiere trebuie abordată interpretarea principiului legalității în cadrul atribuțiilor Curții Constituționale de control al constituționalității legilor înainte de promulgare și, respectiv, al legilor și ordonanțelor Guvernului după intrarea în vigoare, iar nu ca o verificare a compatibilității legilor sau ordonanțelor Guvernului între ele. Acceptarea tezei contrare, în sensul că, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor și a ordonanțelor Guvernului, orice altă lege sau orice alte dispoziții cuprinse în aceeași lege sau ordonanță a Guvernului pot deveni, prin simpla invocare a art. 1 alin. (5) din Constituție, norme de referință pentru acest control, denaturează sensul dispozițiilor constituționale care configurează competența instanței de contencios constituțional (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 24 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2019, paragraful 46). … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1)-(5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Cristian Dorin Nica în Dosarul nr. 3.768/62/2015 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește