DECIZIA nr. 65 din 1 februarie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Doina Andrei în Dosarul nr. 2.192/89/2015 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.884D/2020. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Dragoș Hamza, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Apreciază că interdicția de a exercita profesia de medic ar trebui să se aplice doar în sistemul public de sănătate, iar nu și în sistemul de sănătate privat, în condițiile în care profesia de medic este o profesie liberală. Face referire la Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 26 din 3 decembrie 2014, prin care s-a stabilit că „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal“. Arată că nu există vreo decizie similară a instanței supreme în ceea ce privește medicul care activează în sistemul privat de sănătate. Așa fiind, interzicerea exercitării profesiei de medic ar trebui să fie dispusă doar în ceea ce privește sistemul public de sănătate, în condițiile în care în sistemul privat de sănătate medicul nu poate săvârși infracțiunea de luare de mită. Apreciază că textul criticat contravine dreptului la muncă, principiului egalității și dreptului la viață. Face comparație cu alte profesii, apreciind că în cazul medicilor textul este neconstituțional. … 4.Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că prevederile art. 16 din Constituție se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor, ceea ce nu presupune egalitatea de tratament juridic pentru situații diferite. Astfel, faptul că o instanță a dispus o anumită pedeapsă complementară alături de cea principală într-un anumit dosar nu echivalează cu o încălcare a principiului anterior menționat. În continuare, arată că nici dreptul la muncă nu este încălcat. Libertatea de a alege o profesie nu presupune obligația statului de a garanta accesul cetățenilor la toate profesiile indiferent de circumstanțe, ci presupune posibilitatea de a alege în condiții identice. Or, aceste condiții trebuie să fie îndeplinite de persoana care dorește exercitarea unei profesii. Dispoziția constituțională nu poate fi interpretată în sensul că oricând o persoană poate exercita o profesie dacă sunt dispuse măsuri legale ce împiedică exercitarea acesteia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 9 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.192/89/2015, Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Doina Andrei cu ocazia soluționării unei cauze penale aflate în etapa procesuală a apelului, în care autoarea excepției, având profesia de medic, a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că profesia de medic este o profesie liberală care se poate exercita în sistemul public, situație în care medicul este asimilat funcționarului public, dar și în sistemul privat, în această situație medicul neputând fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită. Apreciază că, în cazul său, dacă se va dispune o soluție de condamnare, interzicerea exercitării profesiei ar trebui să fie în legătură cu activitatea desfășurată la o unitate spitalicească din sistemul public, și nu în legătură cu activitatea desfășurată în sistemul privat, domeniu în care nu se poate săvârși infracțiunea de luare de mită. Consideră că este neconstituțională interzicerea exercitării profesiei în domeniul privat, așa cum prevede art. 289 alin. (1) din Codul penal. … 7.Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Dispozițiile criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, care, în acord cu politica sa penală, a considerat necesar să interzică subiectului activ al infracțiunii de luare de mită exercitarea profesiei sau desfășurarea activității în executarea căreia a săvârșit fapta, pentru o perioadă determinată de timp, fără a încălca, în acest fel, drepturile constituționale ale persoanei condamnate, textul criticat fiind în acord cu dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu următorul conținut: „Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.“ … 12.Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 privind dreptul la viață și art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia, plecând de la premisa că infracțiunea de luare de mită nu se poate săvârși în cadrul unei unități sanitare din sistemul privat, apreciază că i se poate aplica pedeapsa complementară a interzicerii exercitării profesiei sau desfășurării activității în executarea căreia a săvârșit fapta doar în ceea ce privește exercitarea profesiei de medic în cadrul unităților sanitare din sistemul public, iar nu și în cadrul celor care funcționează în sistemul privat. … 14.Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că autoarea excepției solicită instanței de contencios constituțional să adopte o anumită interpretare a textului de lege criticat, nefiind mulțumită de modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate de către instanța judecătorească. Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind o fază indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată în Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34) – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în același sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 15.În consecință, Curtea apreciază că problema de drept invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale este, în realitate, una de interpretare și de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Totodată, pe lângă mecanismul recursului în interesul legii, Codul de procedură penală reglementează, la art. 475–477^1, mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care este incident în cazul existenței unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective. … 16.De altfel, Curtea observă că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat mai multe decizii prin care a statuat în ce măsură anumiți subiecți au calitatea de funcționar public în accepțiunea art. 175 din Codul penal și, implicit, pot fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită, reglementată de dispozițiile art. 289 din Codul penal. Astfel, prin Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2015, s-a stabilit că „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal“; prin Decizia nr. 9 din 13 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2023, s-a statuat că „spitalul militar este instituție publică în sensul art. 135 din Codul penal, iar aceasta nu poate fi autor al infracțiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul penal, și abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal“; prin Decizia nr. 8 din 15 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 25 aprilie 2017, s-a stabilit „că profesorul din învățământul preuniversitar de stat are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal“; prin Decizia nr. 37 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1031 din 24 octombrie 2022, s-a statuat că „persoana care deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic nu are calitatea de funcționar public potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a și ale art. 175 alin. (2) din Codul penal“; prin Decizia nr. 20 din 29 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 22 octombrie 2014, s-a stabilit „că expertul tehnic judiciar este funcționar public în conformitate cu dispozițiile art. 175 alin. (2) teza întâi din Codul penal“; prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 11 iulie 2017, s-a statuat că, „în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal“. … 17.Așa fiind, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 alin. (1) din Codul penal, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Doina Andrei în Dosarul nr. 2.192/89/2015 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește