DECIZIA nr. 649 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, excepție ridicată de Lucia Pustiu în Dosarul nr. 2.194/62/2019/a1 al Tribunalului Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.320D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate privesc organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 5 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.194/62/2019/a1, Tribunalul Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF. Excepția a fost ridicată de Lucia Pustiu în procedura de cameră preliminară. În motivarea legăturii textelor de lege criticate cu soluționarea cauzei, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că, în cauză, acuzațiile se întemeiază și pe declarațiile obținute de Departamentul pentru lupta antifraudă (denumit în continuare DLAF), prin interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 61/2011, cu privire la care a solicitat excluderea din dosar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că, în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, DLAF a procedat la audierea unui număr mare de părți și subiecți procesuali, obținând declarații, folosite în mod nelegal ca mijloace de probă. Susține, în esență, că audierile efectuate de DLAF provoacă un grav dezechilibru între părțile procesului penal, fiind încălcate prevederile constituționale referitoare la egalitatea în fața legii și dreptul la un proces echitabil. Subliniază că, în actuala construcție a Codului de procedură penală, legiuitorul a atribuit actelor încheiate de către organele cu atribuții de constatare doar calitatea de acte de sesizare a organelor de urmărire penală, aceste acte neavând valoarea unor constatări de specialitate în procesul penal sau altă valoare probatorie. Apreciază că singurele acte care pot fi întocmite de DLAF sunt procesele-verbale de sesizare a organelor de urmărire penală și actele de control specifice. Observă că, în cauză, procesul-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală a fost emis de DLAF în timp ce dosarul era în curs de cercetare. Apreciază, astfel, că valoarea de act de sesizare a acestuia este lipsită de substanță. În concluzie, susține că DLAF și-a depășit atribuțiile stabilite de Legea nr. 61/2011 și de Codul de procedură penală, întocmind acte folosite, în mod nelegal, în acuzarea inculpaților. … 6.Tribunalul Brașov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care Departamentul efectuează o anchetă administrativă care va sta ulterior la baza sesizării organelor competente să efectueze cercetarea penală. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 10 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 12 mai 2011, cu modificările ulterioare. Având în vedere criticile formulate de autoare, Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (2) și ale art. 11 alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 61/2011, care au următorul conținut:– Art. 10 alin. (2): „(2) Departamentul poate, la solicitarea procurorului, să efectueze controale cu privire la respectarea dispozițiilor legale în materia protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene.“; … – Art. 11 alin. (2) lit. c) și alin. (3): „(…) (2) În cadrul desfășurării acțiunilor de control, în sensul atribuțiilor prevăzute la art. 8 lit. b) și c): (…) c) reprezentanții Departamentului procedează la luarea de declarații de la orice persoană care poate furniza date și informații cu privire la posibile nereguli, fraude sau alte activități ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. (3) Departamentul întocmește acte de control care pot constitui mijloace de probă, în condițiile Codului de procedură penală, republicat, cu modificările și completările ulterioare(…)“. …  … 11.Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele criticate contravin atât prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme în statul de drept și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 16 alin. (2), potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) teza întâi privind dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției, ale art. 126 privind instanțele judecătorești și ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, cât și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că ceea ce a determinat ridicarea excepției este faptul că, în opinia autoarei, în cauză, DLAF și-a depășit atribuțiile stabilite de Legea nr. 61/2011 și de Codul de procedură penală, întocmind acte care au fost folosite, în mod nelegal, în acuzarea inculpaților. Or, Curtea reține că o asemenea apreciere – dacă DLAF a acționat ultra vires, iar organele de urmărire penală au folosit actele de control emise de DLAF în mod nelegal – constituie o chestiune de interpretare și aplicare a legii, și nu o problemă de constituționalitate. Soluționarea unor asemenea aspecte nu intră în sfera contenciosului constituțional, ci țin de competența exclusivă a judecătorului de cameră preliminară, care are atribuția, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, precum și a instanței de judecată, în fond și în căile de atac. De altfel, Curtea observă că, prin notele scrise, autoarea a precizat că a solicitat excluderea din dosar a declarațiilor obținute de DLAF în cadrul acțiunilor de control desfășurate de aceasta. … 13.Instanța de control constituțional a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23). … 14.În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii (a se vedea Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21, Decizia nr. 500 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 19 noiembrie 2018, paragraful 14, și Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 14). Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). … 15.Așadar, având în vedere dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a interpreta și aplica legea, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și ale art. 11 alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 61/2011 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (2) și ale art. 11 alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Legea nr. 61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, excepție ridicată de Lucia Pustiu în Dosarul nr. 2.194/62/2019/a1 al Tribunalului Brașov – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește