DECIZIA nr. 647 din 13 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Mariana Palade (Doană) în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a6 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.876D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.881D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Nicanor George Ene, prin mandatar Dragoș Marian Ene, și de Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.881D/2019 la Dosarul nr. 2.876D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 348 din 23 mai 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea nr. 78 din 18 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a6, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost invocată de Mariana Palade (Doană) într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru aferente unei cereri de recuzare.  … 8.Prin Decizia nr. 1.335 din 17 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.845/3/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Curtea a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, împotriva Încheierii din 7 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale. Excepția a fost invocată de Nicanor George Ene, prin mandatar Dragoș Marian Ene, și de Dragoș Marian Ene într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate condiționează exercitarea dreptului la apărare de plata taxei judiciare de timbru, în condițiile în care Legea fundamentală garantează exercitarea acestui drept. Totodată, prin dispozițiile legale criticate, care stabilesc o taxă de timbru de 100 lei pentru fiecare participant la proces, legiuitorul a limitat accesul liber la justiție și dreptul de a beneficia de un proces echitabil. Lipsa veniturilor necesare achitării taxei judiciare de timbru face imposibilă promovarea unei cereri de recuzare și implicit soluționarea cauzei de către o instanță imparțială. Statul are obligația de a crea condițiile pentru creșterea calității vieții, și nu de a actualiza în mod inuman cuantumul taxelor judiciare de timbru. Însă statul fixează taxe de timbru la un nivel ce depășește cu mult posibilitățile de plată ale justițiabililor, în loc să stabilească costuri accesibile pentru procedurile judiciare. Taxele judiciare de timbru exorbitante limitează dreptul de acces la justiție, ce nu mai are caracter de proporționalitate. … 10.Din compararea reglementării naționale cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale rezultă, în mod evident, că cele din urmă sunt mai favorabile. … 11.Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.  … 12.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: a) cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei;“. … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) – Universalitatea, ale art. 16 alin. (1) și (2) – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi privind dreptul de proprietate, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, egalitatea și imparțialitatea justiției și ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligația statului de a asigura crearea condițiilor pentru creșterea calității vieții. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 din perspectiva unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și a constatat constituționalitatea acestora. … 19.Curtea a reținut, spre exemplu, prin Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018, că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, fiind unul rezonabil, în sumă fixă de 100 lei, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. … 20.De asemenea, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, fiind de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Curtea a reținut, de asemenea, că art. 21 și 24 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. … 21.Totodată, prin Decizia nr. 369 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 5 ianuarie 2021, paragrafele 32 și 33, Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Sa reținut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât prevederile de lege criticate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin normele constituționale, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, toți cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. … 22.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a accesului liber la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015, sau Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, paragraful 25). … 23.În ceea ce privește susținerea potrivit căreia ar putea exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, Curtea a constatat că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 348 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 22 noiembrie 2019, paragraful 39). … 24.Totodată, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că înfăptuirea justiției nu trebuie și nu poate fi în toate cazurile gratuită (a se vedea Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009). Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 25.Așadar, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea și Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25). … 26.De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Referitor la cuantumul acesteia, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1), ale art. 124 și ale art. 135 alin. (2) lit. f) și la prevederile convenționale invocate. … 28.Având în vedere că nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, art. 53 din Constituție nu are incidență în cauză. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mariana Palade (Doană) în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a6 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și de Nicanor George Ene, prin mandatar Dragoș Marian Ene, și de Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția I civilă și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește