DECIZIA nr. 646 din 28 noiembrie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 136 din 19 februarie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 86
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 86
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 86
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 33
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 706 11/09/2007
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 108 14/02/2006
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 82
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 87
ART. 20REFERIRE LALEGE 303 15/11/2022
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 21REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACARTA 03/05/1996 ART. 4
ART. 21REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 7
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 21REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 7
ART. 21REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 23
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 157 17/03/2005
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 264 09/05/2023
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 510 15/06/2006
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Marian Chiagă în Dosarul nr. 2.390/114/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.138D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.100D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de Denisa Tudosie în Dosarul nr. 306/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 3.100D/2019 la Dosarul nr. 2.138D/2019.6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.7.Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.100D/2019 la Dosarul nr. 2.138D/2019, care a fost primul înregistrat.8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că se critică o omisiune legislativă, pe care Curtea nu o poate suplini, ținând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin încheierile din 25 iunie 2019 și 11 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.390/114/2018 și, respectiv, nr. 306/109/2019, Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Marian Chiagă și de Denisa Tudosie în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri formulate în vederea recunoașterii ca vechime în magistratură a perioadei în care autorii excepției au îndeplinit funcția de ofițeri de poliție judiciară.10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că legiuitorul a apreciat că, alături de anumite categorii profesionale, și ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice pot fi numiți în magistratură pe bază de concurs. Cu toate acestea, potrivit art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice sunt excluși de la beneficiul calculării ca vechime în magistratură a perioadei în care au activat în această funcție fără a exista o explicație, fie și sumară, din cuprinsul căreia să rezulte ce a determinat această excludere. Se încalcă astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, dispozițiile de lege criticate fiind neconstituționale în măsura în care nu se aplică și ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare juridice. Arată că, deși inițial toți magistrații se află în situație de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută o vechime de 5 ani în diferite profesii juridice, pe parcursul desfășurării profesiei, legea instituie o prezumție de „necorespundere profesională“ a magistraților foști ofițeri de poliție judiciară cu studii superioare juridice, față de celelalte categorii profesionale asimilate magistraților, fiindu-le anulate toate beneficiile ce decurg din recunoașterea vechimii în magistratură a perioadei în care au activat ca ofițeri de poliție.11.Ținând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toți candidații au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, se susține că este inechitabilă acordarea, la un moment ulterior, a unui tratament privilegiat celorlalte categorii de magistrați. Nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură și cel ulterior admiterii.12.Este anormal ca într-un stat democratic, care ar trebui să promoveze egalitatea în drepturi și aplicarea de tratamente nediscriminatorii diverselor categorii sociale, să fie adoptate acte normative care, fără niciun fel de justificare obiectivă și rezonabilă, protejează numai anumite categorii socioprofesionale. A sancționa recalificarea profesională dintr-o funcție ce implică exercițiul autorității statului (ofițer de poliție) într-o altă funcție ce implică tot exercițiul autorității statului (magistrat) apare în mod categoric ca nerezonabil și lipsit de proporționalitate și de vreo justificare obiectivă.13.Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale arată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Apreciază, totodată, că prevederile art. 86 din Legea nr. 303/2004 îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate specifice conținutului și formei juridice a unui act normativ. Consideră că este vizată, mai degrabă, o problemă de interpretare și aplicare a legii, iar nu una de constituționalitate.14.Tribunalul Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că textul de lege criticat este constituțional, nefiind de natură să producă discriminări. Acesta prevede un tratament egal pentru toate persoanele aflate în situația reglementată, legiuitorul stabilind condițiile în care activitatea desfășurată în altă profesie decât cea de judecător sau procuror poate fi echivalată cu activitatea desfășurată efectiv în aceste funcții, la momentul acordării pensiei, în considerarea situației specifice a unor categorii profesionale.15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16.Avocatul Poporului precizează, în punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 2.138D/2019, că susținerea reclamantului în sensul modificării textului de lege criticat, astfel încât, pe lângă funcțiile prevăzute de art. 86 din Legea nr. 303/2004, vechimea în magistratură să le fie recunoscută și ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare juridice, nu poate fi primită, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului de constituționalitate. În consecință, solicitarea invocată este inadmisibilă. În plus, arată că instanța de contencios constituțional a statuat, cu valoare de principiu, că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006) și că stabilirea principiilor și a condițiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007).17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut:– Art. 86:(1)Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat.(2)Constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat, această vechime aplicându-se persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1)(5), precum și foștilor notari de stat, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație.“20.Legea nr. 303/2004 a fost ulterior abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 303/2004 poate forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabil în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție și art. 4 din Carta socială europeană revizuită, toate referitoare la principiul egalității în drepturi, fără privilegii și fără discriminări.22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 157 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 mai 2005). În cauza de față, autorii excepției de neconstituționalitate critică faptul că art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu prevede că se consideră vechime în magistratură și perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică sau magistratul-asistent a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice. Aspectul supus controlului de constituționalitate ține însă de opțiunea legislativă și de oportunitatea reglementării, care sunt atribute exclusive ale legiuitorului, în condițiile în care instanța constituțională nu are competența de a suplini conținutul normativ al textului criticat și, implicit, de a include activitatea desfășurată de o persoană în calitate de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice în sfera profesiilor/activităților a căror exercitare/desfășurare se consideră vechime în magistratură, enumerate de art. 86 din Legea nr. 303/2004.23.De altfel, Curtea a mai analizat susțineri similare, constatând că nu se critică textul de lege pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipsește, or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 510 din 15 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2006, și Decizia nr. 264 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 14 iulie 2023).24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Gheorghe Marian Chiagă în Dosarul nr. 2.390/114/2018 al Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și de Denisa Tudosie în Dosarul nr. 306/109/2019 al Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Argeș – Secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x