DECIZIA nr. 645 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 31.254/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.345D/2019.  ... 2.->La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Mădălina Berechet, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celeilalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, precizând că, în lipsa intervenției Curții Constituționale, instanța nu poate interpreta înțelesul sintagmei finale a alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 303/2004 în sensul că sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării includ drepturile speciale de care au beneficiat magistrații militari. Susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, ca urmare a lipsei de claritate și previzibilitate, având în vedere că, la momentul pensionării, autorul excepției a avut convingerea că la calculul pensiei vor fi luate în considerare și aceste sporuri specifice. Invocă, de asemenea, încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, ca urmare a existenței unei discriminări în cadrul aceleiași categorii, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, între magistrații militari care au beneficiat de luarea în calcul a acestor sporuri și cei cărora nu le-a fost stabilit cuantumul pensiei în această modalitate. Susține că sunt nesocotite și prevederile art. 44 din Constituție referitoare la garantarea dreptului de proprietate, întrucât toate componentele ultimei indemnizații prin raportare la care se calculează pensia magistratului reprezintă o valoare patrimonială, un drept în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ca atare, solicită constatarea neconstituționalității textului de lege criticat, în măsura în care acesta nu ar include sporurile specifice magistraților militari. ... 4.->Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă cu privire la neincluderea acestor sporuri în cuantumul pensiei de serviciu, care reprezintă opțiunea legiuitorului, autorul excepției urmărind complinirea unei omisiuni legislative. În ceea ce privește critica referitoare la pretinsa discriminare, arată că, în realitate, este vorba despre categorii diferite de beneficiari ai dreptului la pensie, respectiv magistrații militari și magistrații civili. Cu privire la invocarea prevederilor constituționale și convenționale care garantează dreptul de proprietate, consideră că nu are legătură cu textul criticat, întrucât doar prestațiile deja încasate pot forma obiect al dreptului de proprietate. ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 31.254/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Petre Popescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este lipsit de claritate și previzibilitate întrucât nu prevede dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării intră și drepturile speciale de care au beneficiat magistrații militari în ultima lună de activitate. Totodată, dispoziția legală criticată introduce o discriminare între judecătorii militari pensionați, arătându-se că este o absurditate a susține că numai judecătorii militari care au optat pentru pensie militară de serviciu, conform art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, beneficiază de drepturile bănești aferente calității de magistrat militar. În acest sens, autorul excepției precizează că prejudiciul creat în patrimoniul său prin neincluderea sporurilor specifice calității de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat a rupt justul echilibru ce trebuie menținut între protejarea proprietății și exigențele de interes general și a adus atingere, în același timp, atât principiului securității raporturilor juridice civile, cât și principiului nediscriminării.  … 7.Astfel, susține că, prin neincluderea sporurilor specifice calității de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat, se încalcă dreptul fundamental de proprietate, având în vedere că, pentru activitatea desfășurată în calitate de militar activ, acesta a beneficiat de solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești. Toate aceste elemente componente ale soldei trebuiau incluse în baza de calcul prevăzută de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, deoarece neluarea în considerare a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară reprezintă o lipsire nejustificată de bunurile cuvenite magistraților militari și începând cu data pensionării. În plus, arată că, de vreme ce a achitat o cotă de contribuții pentru asigurări sociale stabilită în raport cu valoarea drepturilor salariale încasate în calitate de magistrat militar, este just ca drepturile sale de pensie să fie calculate prin aplicarea aceleiași formule. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că este exclusiv prerogativa legiuitorului să stabilească sfera drepturilor care constituie baza de calcul al pensiilor de serviciu cuvenite unor categorii profesionale. Se reține, de asemenea, că neconstituționalitatea invocată, referitoare la faptul că legiuitorul nu a inclus în baza de calcul al pensiei de serviciu și alte venituri, reprezintă în realitate o problemă de omisiune legislativă, respectiv o problemă de legiferare pe care doar intervenția legiuitorului o poate complini. Totodată, aspectele concrete referitoare la sfera de aplicare a dispozițiilor legale criticate reprezintă chestiuni de interpretare a legii.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut: „(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.“ … 13.Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. Având însă în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra dispozițiilor de lege indicate de autorul excepției, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate.  … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) – (4) și art. 136 alin. (5) privind proprietatea privată. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia critică prevederile referitoare la pensia de serviciu de care beneficiază magistrații la împlinirea vârstei de 60 ani, pe motiv că ar fi lipsite de claritate și previzibilitate întrucât nu precizează în mod explicit dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării – care se iau în calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei – intră și drepturile speciale de care au beneficiat magistrații militari în ultima lună de activitate. Susține că neincluderea sporurilor specifice calității de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat încalcă dreptul de proprietate privată garantat la nivel constituțional. … 16.Față de aceste critici, Curtea reține că Legea nr. 303/2004 conținea o serie de reglementări dedicate categoriei judecătorilor și procurorilor militari, recunoscându-le acestora, prin art. 74 alin. (4), toate drepturile și obligațiile ce decurg din calitatea de militar activ pe care aceștia o dețin atât timp cât exercită funcția de judecător sau procuror. … 17.Mai mult, în art. 74 alin. (5) din aceeași lege se prevedea că salarizarea și celelalte drepturi cuvenite judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naționale, în concordanță cu prevederile legislației privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ.  … 18.În acest context legislativ, Curtea constată că susținerile autorului excepției vizează, în realitate, modul de aplicare concretă, în cauza sa individuală, a dispozițiilor legale criticate, coroborate, eventual, cu alte prevederi de lege incidente în considerarea statutului de militar al acestuia. Or, Curtea Constituțională nu poate verifica felul în care instanțele judecătorești interpretează și aplică în fiecare caz particular diverse reguli de drept, ci exercită controlul de constituționalitate asupra conținutului normativ al acestora prin raportare la prevederi și principii constituționale, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Interpretarea și aplicarea factuală a dispozițiilor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, excedând competenței instanței de contencios constituțional.  … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 31.254/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește