DECIZIA nr. 645 din 13 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de competența Secției“ din cuprinsul „art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară“, excepție ridicată de Alexandru Lefter în Dosarul nr. 2.197/1/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.380D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, Decizia nr. 871 din 16 decembrie 2021 sau Decizia nr. 149 din 17 martie 2022. Mai susține că, ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia penală nr. 4 din 28 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 91/1/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de competența Secției“ din cuprinsul art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția a fost invocată de Alexandru Lefter în cadrul soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe de condamnare. Curtea Constituțională a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a instanței constituționale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, prin susținerile orale formulate în fața instanței judecătorești, se apreciază, în esență, că textul legal criticat este lipsit de previzibilitate în sensul că nu se înțelege dacă sintagma „de competența Secției“ se referă la cauze care se află de plano în competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sau la cauze în care această secție a fost sesizată și, eventual, a emis rechizitorii. … 6.Prin motivele de recurs formulate în scris s-a arătat că norma criticată este neconstituțională prin faptul că este lipsită de previzibilitate și claritate, întrucât componența instanței pare a fi stabilită în mod arbitrar, iar nu cu respectarea principiului legalității procesului penal, prin prisma reprezentării Ministerului Public în cadrul procedurilor judiciare ce impun criterii specifice de competență după calitatea persoanei. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători apreciază că sintagma criticată nu întrunește cerințele de calitate ce rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituție prin prisma inexistenței vreunei distincții și a felului competenței Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în raport cu cauzele acesteia și participarea procurorilor și asigurarea respectării garanțiilor părților și principiilor ce guvernează procesul penal, în fața judecății, astfel încât încalcă standardele stabilite de instanța de contencios constituțional. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl reprezintă sintagma „de competența Secției“ din cuprinsul art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În realitate, având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază.“, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate sintagma „de competența Secției“ din cuprinsul dispozițiilor art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost introduse prin art. I pct. 45 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei.“ … 12.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 au fost abrogate prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022. … 13.În susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (1) privind statul român, ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme ale statului de drept, ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea normei juridice și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, se invocă și prevederile art. 7 privind legalitatea pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, cu titlu prealabil, că aceasta ridică două probleme de admisibilitate de naturi juridice diferite. Astfel, prima problemă de admisibilitate vizează în mod direct un aspect ce ține de natura controlului de constituționalitate (abstract/concret), respectiv legătura cu soluționarea cauzei a textelor contestate, iar a doua vizează limitele de competență a Curții Constituționale. Art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul procesual în care se ridică excepția de neconstituționalitate (autoritatea în fața căreia se ridică excepția, titularul dreptului de a o invoca ori legătura cu soluționarea cauzei), precum și de obiectul excepției în sens de trăsături distinctive și definitorii ale normei care pot fi supuse controlului (caracterul său de act de reglementare primară, de a fi în vigoare și de a nu fi fost constatată ca fiind neconstituțională în precedent). În schimb, art. 61, art. 126 alin. (1), art. 142 alin. (1) și art. 146 lit. d) din Constituție, precum și art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 constituie un cadru referențial cu privire la condițiile de admisibilitate ce țin de limitele de competență ale instanței constituționale atunci când aceasta procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea neputând să modifice sau să completeze textul criticat și nici să îl interpreteze sau să îl aplice în cauza a quo. Având în vedere natura acestor condiții de admisibilitate, precum și succesiunea logică a intervenirii acestora în procedura de analiză a admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea se va pronunța mai întâi asupra celor cuprinse în art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, iar ulterior asupra celor ce privesc delimitarea competenței sale în raport cu celelalte autorități publice. … 15.În jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 323 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, paragraful 15, Decizia nr. 509 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 27 februarie 2022, paragrafele 12 și 13, sau Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, paragrafele 19 și 20), Curtea a reținut că există o anumită ordine de soluționare a condițiilor de admisibilitate reglementate de Legea nr. 47/1992, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre ele are efecte dirimante, făcând inutilă analiza celorlalte condiții. Această ordine este următoarea: (i) identificarea elementelor structurale ale excepției de neconstituționalitate conform art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) cu referire la noțiunea „excepțiilor“ din Legea nr. 47/1992 pentru a determina dacă cererea formulată se constituie într-o veritabilă excepție; (ii) analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992; și (iii) analiza condițiilor de admisibilitate ce țin de limitele de competență ale instanței constituționale [art. 61, art. 126 alin. (1), art. 142 alin. (1) și art. 146 lit. d) din Constituție, precum și art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992]. … 16.Aplicând aceste considerente la prezenta cauză, Curtea observă că excepția de neconstituționalitate cuprinde cele trei elemente de structură specifice (textul criticat, norma de referință și motivarea propriu-zisă), astfel că urmează să se analizeze dacă aceasta respectă condițiile de la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. … 17.Astfel, Curtea observă că ulterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, întreaga secțiune 2^1 – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din Legea nr. 304/2004, din care fac parte și prevederile de lege criticate, a fost abrogată expres prin art. 15 lit. a) din Legea nr. 49/2022. … 18.În aceste condiții, devine incidentă cauza de inadmisibilitate reglementată de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la obiectul excepției de neconstituționalitate, care impune ca, la data examinării sale în fața Curții, norma de reglementare primară criticată să fie „în vigoare“, inclusiv prin raportare la efectele și incidența Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. … 19.Din această perspectivă, rezultă că, drept urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 49/2022, dispozițiile de lege criticate, care reglementau participarea procurorului la judecarea cauzei „de competența Secției“, nu continuă să producă efecte juridice după ieșirea lor din vigoare în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, noile dispoziții ale Legii nr. 49/2022 fiind norme de imediată aplicare, începând cu data de 14 martie 2022. … 20.În acest sens, art. 1 din Legea nr. 49/2022 prevede următoarele: (1)La data intrării în vigoare a prezentei legi se desființează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția.(2)Cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluționarea acestora.(3)Cauzele soluționate ale căror dosare se află în arhiva Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit art. 3.(4)Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.(5)Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 318, art. 328, art. 335 și art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(6)Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.(7)De la data desființării Secției, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) și (3), precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziții se aplică și în ceea ce privește cauzele referitoare la infracțiunile prevăzute la art. 3 care se aflau pe rolul instanțelor de judecată la data operaționalizării Secției și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.(8)Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 21.În ceea ce privește investigarea infracțiunilor din justiție, art. 3 din Legea nr. 49/2022 stabilește competența după calitatea persoanei, aceasta revenind, după caz, procurorilor anume desemnați fie din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fie din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel, iar condițiile în care procurorii pot fi desemnați sunt prevăzute de art. 4 și 5 din noua lege. … 22.Normele mai sus indicate demonstrează că prevederile criticate din Legea nr. 304/2004 nu mai pot produce efecte juridice ulterior abrogării lor exprese, indiferent de stadiul soluționării cauzei ce intra în competența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. În aceste condiții, se constată lipsa incidenței în cauză a Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, ceea ce duce la concluzia că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate este inadmisibilă, întrucât nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale, și anume aceea ca textul de lege care formează obiect al excepției să fie „în vigoare“. … 23.Pentru aceste considerente, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 24.De altfel, Curtea observă că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate cu privire la sintagma „de competența Secției“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate privesc, în realitate, modul de interpretare și aplicare a legii, aspect care nu ține de competența Curții Constituționale, întrucât implică atributul exclusiv al instanței judecătorești. Astfel, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu are competența de a interpreta și aplica legea la cauza dedusă judecății. … 25.Curtea reține că în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, instanța de trimitere a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la stabilirea organului judiciar competent să participe la judecata cauzelor ce au ca obiect infracțiuni comise de magistrați. Astfel, prin Decizia nr. 3 din 26 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 27 iunie 2019, instanța supremă a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția pentru investigarea infracțiunilor de justiție, în care urmărirea penală s-a efectuat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de competența Secției“ din cuprinsul dispozițiilor art. 88^8 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Alexandru Lefter în Dosarul nr. 2.197/1/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește