DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 și ale art. 214 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 11,52,53 și 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Gheorghe Matei în Dosarul nr. 677/46/2014/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.923D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 470 din 8 iulie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 mai 2019, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 12 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 677/46/2014/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 și ale art. 214 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 11,52,53 și 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Gheorghe Matei în cadrul recursului declarat împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva unui raport de evaluare al Agenției Naționale de Integritate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate nu definesc, în mod clar și previzibil, principiul distribuirii/repartizării aleatorii a dosarelor și principiul continuității componenței completului de judecată. De asemenea, nu există garanții și remedii împotriva aplicării arbitrare a situațiilor de excepție derogatorii de la principiul repartizării aleatorii a activității de judecată. … 6.Continuitatea membrilor completului de judecată asigură independența și imparțialitatea acestora, precum și un proces echitabil în condițiile legii. Însă schimbarea repetată a acestora, fără a se întemeia pe motive transparente și temeinice, prejudiciază echitatea și accesul real la o instanță constituită în baza legii. … 7.Dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă încalcă art. 53 din Constituție în condițiile în care nu sunt enumerate „motivele temeinice“, nu sunt definite și nu țin cont de motivele pentru care dreptul la un proces echitabil și de acces la o instanță constituită în temeiul legii este real, și nu doar iluzoriu, pur teoretic. … 8.Lipsa definirii sintagmei „motive temeinice, în condițiile legii“ transformă excepția în regulă și transformă principiul repartizării aleatorii și pe cel al continuității doar în simple deziderate. Întrucât nu există o definire a „motivelor temeinice“ și nu există nici garanții împotriva aplicării arbitrare a situațiilor de excepție privind principiul continuității completului și cel al repartizării aleatorii a dosarelor, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, încălcând principiul securității juridice. … 9.În continuare, se susține că art. 139 din Legea nr. 304/2004 încalcă prevederile art. 126 din Constituție potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe stabilite prin lege, iar competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. În acest sens, arată că dispoziția legală criticată prevede că una dintre etapele procedurii de judecată, esențială în asigurarea independenței și echității procesului, respectiv repartizarea dosarelor, se face prin hotărârea Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, și nu prin lege de către Parlament. În acest fel, art. 139 din Legea nr. 304/2004 reglementează o delegare de competență dată unui alt organ decât Parlamentul/Guvernul, cu încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat la care se referă art. 1 alin. (4) din Constituție, dar și a art. 61, a art. 73 alin. (3) lit. l) și t) și a art. 108 din Legea fundamentală. … 10.În ceea ce privește art. 11 din Legea nr. 304/2004 se arată că acesta încalcă principiul legalității de tip calitativ pentru că nu definește „motivele obiective“, principiul continuității membrilor completului de judecată și „repartizarea aleatorie a dosarelor“ în instanță. Această lipsă de calitate a legii conduce și la încălcarea principiului securității juridice, a principiului specialității juridice și al încrederii legitime, dar și al accesului real la o instanță imparțială constituită în baza legii. … 11.Imprecizia și impredictibilitatea acestor sintagme creează bazele unei profunde discriminări între justițiabili raportat la criteriul continuității și al repartizării aleatorii a dosarelor. … 12.Referitor la art. 52 din Legea nr. 304/2004 se susține că acesta nu respectă exigența de reglementare în privința organizării și funcționării completurilor, ca structuri componente necesare organizării și funcționării instanțelor, prin lege organică. Un element esențial al organizării și funcționării instanțelor, și anume constituirea completurilor, este dat în competența colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridică inferioară legii, devin abilitate să dispună cu privire la aspecte a căror reglementare trebuie realizată prin norme de nivelul legii organice. … 13.Art. 53 din Legea nr. 304/2004 este neconstituțional deoarece nu arată care sunt condițiile prevăzute de lege în baza cărora se pot schimba/modifica judecătorii din complet. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, iar excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 19 și ale art. 214 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 11,52,53 și 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 19 din Codul de procedură civilă: „Judecătorul învestit cu soluționarea cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice, în condițiile legii.“; … – Art. 214 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „În cazurile în care, pentru motive temeinice, un judecător este împiedicat să participe la soluționarea cauzei, acesta va fi înlocuit în condițiile legii.“; … – Art. 11 din Legea nr. 304/2004: „Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.“; … – Art. 52 din Legea nr. 304/2004: (1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia.; … – Art. 53 din Legea nr. 304/2004: (1)Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.(2)Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.(3)Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice.; … – Art. 139 din Legea nr. 304/2004: (1)Prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se stabilesc:a)organizarea administrativă a curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor; … b)modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității; … c)atribuțiile președinților, vicepreședinților, judecătorilor inspectori, președinților de secții, ale judecătorilor și ale celorlalte categorii de personal; … d)organizarea și modul de desfășurare a activității colegiilor de conducere ale instanțelor judecătorești și a adunărilor generale ale judecătorilor; … e)vacanța judecătorească; … f)modul de organizare, funcționarea și atribuțiile compartimentelor auxiliare de specialitate; … g)modul de organizare, funcționarea și atribuțiile departamentului economico-financiar și administrativ. … (2)Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se aprobă de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. …  … 19.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind principiul supremației Constituției, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. l) privind reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public, art. 108 privind actele Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiției și art. 126 privind instanțele judecătorești. De asemenea, se invocă și încălcarea prevederilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai fost analizate din perspectiva unor critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, Curtea a reținut, referitor la competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată, că ceea ce se critică este însăși ideea de învestire ex lege a acestora cu competența de a stabili compunerea completurilor, ceea ce înseamnă că pot opta pentru o anumită modalitate concretă de desemnare a membrilor completurilor, tocmai pentru că legea nu reglementează dacă aceasta se face aleatoriu sau prin nominalizare. Or, legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. … 21.Curtea a mai reținut că, referitor la modul concret de desemnare a membrilor completului, sunt aplicabile mutatis mutandis paragrafele 48 și 51 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, Curtea a constatat că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. … 22.Curtea a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 și art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție. … 23.Totodată, Curtea a observat că dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. Pentru argumentele de mai sus, Curtea nu a reținut nici încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești. … 24.Pentru aceleași argumente, Curtea a constatat că nici dispozițiile art. 139 din Legea nr. 304/2004, care prevăd domeniile ce se stabilesc prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale. Astfel, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești este un act de reglementare secundară, act de executare a legii. Însă nu se poate susține că dispozițiile criticate conferă unei autorități administrative – Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care aprobă acest regulament – o competență de legiferare cu privire la compunerea completurilor, deoarece nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. … 25.Referitor la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 304/2004, Curtea a reținut că activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea „principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității“, iar, potrivit art. 53 alin. (1) din aceeași lege, „repartizarea cauzelor pe complete de judecată“ se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Prin reglementarea criticată, legiuitorul a instituit o excepție de la principiul continuității, prevăzând că pot exista motive obiective pentru care judecătorul să nu poată participa la judecată. Faptul că în cuprinsul legii nu sunt enumerate aceste motive obiective nu poate conduce la neconstituționalitatea textului de lege criticat, deoarece legiuitorul nici nu ar fi putut să prevadă, în mod exhaustiv, aceste situații obiective. În acest sens, dispozițiile art. 52 alin. (1) teza finală prevăd că schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. … 26.Astfel, Curtea nu a reținut nici critica referitoare la încălcarea principiului egalității în fața legii, deoarece faptul că nu sunt prevăzute exhaustiv în lege criteriile obiective pentru schimbarea membrilor completurilor, ci doar în regulament, nu echivalează cu instituirea unor privilegii sau discriminări. … 27.Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. … 28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 29.Pentru aceleași considerente, nu poate fi reținută nici critica adusă prevederilor art. 19 și ale art. 124 alin. (2) din Codul de procedură civilă. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Matei în Dosarul nr. 677/46/2014/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 19 și ale art. 214 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 11, 52,53 și 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește