DECIZIA nr. 643 din 15 octombrie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportate la art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stelian Ciuică în Dosarul nr. 1.094/283/2013* al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.372D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 septembrie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunțarea pentru data de 15 octombrie 2019, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 22 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.094/283/2013*, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportate la art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stelian Ciuică într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii, pronunțată în apel, prin care a fost menținută o sentință care a reținut caracterul inadmisibil al acțiunii în constatare introduse. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că limitările aduse de legiuitor în privința căilor de atac sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele folosite de legiuitor și scopul urmărit. Trebuie să existe o anumită proporționalitate între nevoia de celeritate exprimată prin limitarea căilor de atac la una singură și nevoia de a corecta anumite greșeli de judecată prin căile de atac, astfel încât calea de atac să nu se transforme într-un drept iluzoriu sau teoretic. Or, limitarea realizată prin textul criticat nu satisface exigența justului echilibru între măsura care a limitat căile de atac și scopul urmărit, având în vedere că admisibilitatea recursului este condiționată de un prag valoric ridicat, respectiv de 1.000.000 lei. Astfel, calea de atac a recursului este una inaccesibilă, întrucât textele criticate exclud de la această cale, pe criteriul valoric, aproape toate acțiunile evaluabile în bani, instituind o limită exagerată pentru ca o acțiune patrimonială să poată fi atacată cu recurs. … 5.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 7.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere că prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituțională. … 8.Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituțional.  … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 15 decembrie 2016, prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019. Or, în cauza în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost introdusă în luna iunie 2013, se aplică dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013. … 12.Întrucât obiectul cererii de chemare în judecată a vizat o acțiune în constatare respinsă ca inadmisibilă, motivat de faptul că acțiunea în constatarea dreptului de proprietate nu este admisibilă din moment ce reclamantul nu a dovedit dreptul său de proprietate și, astfel, nu îl poate constata, Curtea reține că cererea de chemare în judecată, fiind una evaluabilă în bani, a putut fi întemeiată, în ceea ce privește stabilirea competenței materiale a judecătoriei, numai pe art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă. Întrucât autorul excepției de neconstituționalitate consideră că acțiunea sa este una în constatare și că nu poate cere realizarea dreptului pe o altă cale prevăzută de lege, conform art. 35 din Codul de procedură civilă, și având în vedere motivul de recurs invocat [art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă – hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material], Curtea constată că acesta urmărește ca cererea sa să fie judecată ca o acțiune în constatare admisibilă a cărei valoare este de sub 200.000 lei, din moment ce cu soluționarea acesteia a învestit judecătoria. Întrucât acesta își întemeiază acțiunea din punct de vedere procedural pe art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă, și nu pe lit. a)-i), înseamnă că nu i se opune art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 teza referitoare la cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) dinLegea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată. În schimb, în acest caz, cu privire la admisibilitatea recursului formulat, i se opune art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013, potrivit căreia „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate […] în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, articol care avea următorul conținut:(2)În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) dinLegea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului … 13.Curtea reține că textul criticat a avut o aplicare limitată în timp, respectiv până la 31 decembrie 2018, iar începând cu 1 ianuarie 2019 se aplică în materie de recurs dispozițiile art. 483 din Codul de procedură civilă. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale care continuă să producă efecte juridice în cauză, respectiv cele indicate la paragraful 12 al prezentei decizii. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, este neconstituțională, fiind contrară art. 16 alin. (1),art. 21 alin. (3) și art. 126 alin. (3) din Constituție. În consecință, având în vedere, pe de o parte, că în cauza de față data sesizării Curții Constituționale este anterioară pronunțării deciziei amintite, precum și, pe de altă parte, prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate privind sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. … 16.În aceste condiții, potrivit jurisprudenței Curții, reprezentată, de exemplu, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, sau Decizia nr. 645 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 18 ianuarie 2018, paragraful 22, în temeiul Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, decizia de inadmisibilitate poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stelian Ciuică în Dosarul nr. 1.094/283/2013* al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Karoly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește