DECIZIA nr. 643 din 13 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Albert Varză în Dosarul nr. 146/64/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.626D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.412D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Rareș Scurtu în Dosarul nr. 8.686/105/2017/a2 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. … 4.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Alexandru Silviu Goga din Baroul Brașov, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul părții prezente și cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.412D/2019 la Dosarul nr. 1.626D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens susține, în esență, că nu este clar și previzibil ce înseamnă „cauze înregistrate pe rolul instanțelor“ și nici modul în care acestea se aplică, învederând chestiuni legate de fondul cauzei. … 7.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate, fiind clare și previzibile. De altfel, susținerile reprezentantului autorului excepției țin de modul de aplicare și interpretare a legii. Mai arată că textul legal criticat reglementează modul de aplicare în timp a unei dispoziții legale referitoare la compunerea completelor în apel, fără a încălca prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) și ale art. 16. Soluția legislativă nu limitează caracterul devolutiv al apelului, rațiunea textului fiind determinarea momentului de la care se aplică textul, și nu încalcă accesul liber la justiție. Se subliniază că soluția legislativă aleasă se plasează în marja de apreciere a legiuitorului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 16 mai 2019 și 20 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 146/64/2019 și nr. 8.686/105/2017/a2, Curtea de Apel Brașov – Secția penală, respectiv Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepțiile au fost invocate de Albert Varză, respectiv de Rareș Scurtu în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor în anulare formulate împotriva unor decizii penale. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispoziția legală criticată instituie o situație de ultraactivitate a legii procesuale vechi. În lipsa acestei reglementări ar fi fost necesare modificarea imediată a compunerii completelor de apel, prin trecerea de la 2 la 3 judecători, conform principiului tempus regit actum statuat de art. 13 alin. (1) din Codul de procedură penală, precum și reluarea cercetării judecătorești și a dezbaterilor în apel, având în vedere prevederile art. 354 alin. (3) din Codul de procedură penală. Așadar, dispoziția legală criticată prelungește valabilitatea unei norme procesuale referitoare la compunerea completelor de judecată abrogată prin art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018, potrivit căruia „Apelurile și recursurile se judecă în complet de 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. Potrivit dispoziției legale criticate, în cauzele înregistrate pe rolul instanțelor până la data de 23 iulie 2018 (data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018), apelurile vor fi judecate în complet de 2 judecători, potrivit vechii reglementări. Numai apelurile declarate în cauzele înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești după această dată vor fi judecate în complet de 3 judecători. … 10.Astfel, norma criticată este neconstituțională și sub aspectul sintagmei „cauze înregistrate pe rolul instanțelor“ ca moment de referință ce trebuie avut în vedere la determinarea compunerii completului de judecată în instanța de apel. Cu privire la acest aspect, se susține că termenul „cauză“ trebuie interpretat în sens restrâns de apel, și nu de dosar penal. Sensul de „apel“ determină drept consecință compunerea completului din 3 judecători în dosarele în care apelurile au fost înregistrate la curțile de apel după data de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018. Dispoziția legală criticată ridică o problemă de interpretare referitoare la sintagma „cauze înregistrate pe rolul instanțelor“, cu consecințe asupra modului în care aceasta va fi aplicată, respectiv în sensul dacă termenul „cauză“ este interpretat în sens restrâns de „apel“ sau în sens larg de „dosar penal“. În interpretarea în sens restrâns, apelurile înregistrate după 23 iulie 2018 vor fi judecate în complet de 3 judecători, iar, dacă termenul „cauză“ se interpretează în sens larg, trebuie avut în vedere momentul înregistrării dosarului la prima instanță. … 11.Totodată, prin sintagma „cauze înregistrate pe rolul instanțelor“ se poate înțelege atât momentul la care se declanșează procedura de cameră preliminară, cât și momentul la care s-a dispus, definitiv, începerea judecății în primă instanță.  … 12.Se mai arată că dispoziția criticată creează discriminare între justițiabilii cărora cauzele aflate în apel li se judecă de un complet de 2 judecători și cei cărora cauzele li se judecă de un complet de 3 judecători, deși au spețe similare. De asemenea, este înfrânt și dreptul la un proces echitabil. … 13.Curtea de Apel Brașov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 14.Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.626D/2019, consideră că dispoziția legală criticată este constituțională. Legiuitorul a stabilit, în mod neechivoc, că judecarea apelurilor în complet de 3 judecători este aplicabilă tuturor cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a actului normativ menționat, fără ca prin aceasta să fie afectat principiul egalității în fața legii sau liberul acces la justiție, prevăzute de art. 16 și 21 din Constituție. Instituirea unor reguli procedurale speciale nu limitează accesul la justiție, cât timp acestea se aplică tuturor celor aflați în situația juridică dată. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, care au următorul cuprins: „Dispozițiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a prezentei legi.“ … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 126 – Instanțele judecătorești „și următoarele“. De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevedea că apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevedea altfel. Ca urmare a modificărilor și completărilor aduse prin Legea nr. 207/2018, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel, iar aceste dispoziții, potrivit art. IV din Legea nr. 207/2018 – criticat în prezenta cauză, sunt aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, respectiv după data de 23 iulie 2018.  … 22.Ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători, atât în cauze penale, cât și în cauze extrapenale, a fost prorogată succesiv pentru datele de 1 ianuarie 2020 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018), 1 ianuarie 2021 (Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019, intrată în vigoare la 22 decembrie 2019) și 1 ianuarie 2023 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 215/2020 privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.316 din 30 decembrie 2020). … 23.La data de 21 iulie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 198/2021, care a modificat și a completat art. 54 din Legea nr. 304/2004 și, totodată, a abrogat ordonanța de urgență care proroga aplicarea acestor dispoziții pentru data de 1 ianuarie 2023. În prezent, art. 54 din Legea nr. 304/2004 are următorul cuprins: „(1) Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale. În condițiile prevăzute la art. 23 alin. (1^1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condițiile legii, la ședințele de judecată ale completurilor formate din judecători definitivi.(1^1) Contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de către judecătorii și tribunale în cursul judecății în primă instanță, de către judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanțe se soluționează în complet format din 2 judecători.(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.(2^1) Recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.“ … 24.Având în vedere acest cadru legislativ, rezultă că dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 207/2018 au fost aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor între data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 – 23 iulie 2018 – și cea a intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 – 16 octombrie 2018 – data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordonanței de urgență. După data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 nu s-au mai aplicat, iar în prezent reglementează faptul că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, iar recursurile în complet de 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel, reluând, astfel, soluția legislativă consacrată de art. 54 alin. (2) înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 207/2018. … 25.Autorii excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți, în esență, de faptul că art. IV din Legea nr. 207/2018 întârzie modificarea imediată a compunerii completelor de apel, fiind totodată ambiguu redactat în ceea ce privește sintagma „cauze înregistrate pe rolul instanțelor“. … 26.În legătură cu prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018, Curtea a reținut în jurisprudența sa (Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 13 mai 2021, paragrafele 20 și 21, și Decizia nr. 131 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, paragrafele 19 și 20) că, pentru a clarifica modul de aplicare în timp a noii reglementări referitoare la judecarea apelurilor în complet de 3 judecători, legiuitorul a instituit o normă tranzitorie în art. IV din Legea nr. 207/2018, potrivit căruia: „Dispozițiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a prezentei legi.“ Deși în cuprinsul art. IV din Legea nr. 207/2018 nu se regăsește o interpretare oficială a noțiunii de „cauză“, legiuitorul utilizând noțiunea fără a o defini, Curtea a reținut că, în materie penală, accepțiunea acestui termen este cea generală, ce rezultă din ansamblul normelor procesual penale, și privește cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanță după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere și faptul că, potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, „Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată“, Curtea a reținut că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/declanșării procedurii camerei preliminare. Curtea a constatat că dispozițiile tranzitorii, reglementate în art. IV din Legea nr. 207/2018, instituie o situație de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanței în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. … 27.Curtea a mai reținut, totodată, că, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în complete formate din 3 judecători, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgență măsuri legislative referitoare la compunerea completelor de apel.  … 28.Astfel, la data pronunțării deciziilor antereferite, Curtea, analizând soluțiile legislative de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 (respectiv art. VI dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018), a constatat că legiuitorul a stabilit ca în materie penală, pe de o parte, judecarea apelurilor în complet de 3 judecători să se aplice la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020, iar, pe de altă parte, a stabilit că se judecă în complet format din 2 judecători apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță în intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 – 16 octombrie 2018 – și data de 31 decembrie 2019 inclusiv, termene care au fost prorogate succesiv. Prin aceleași dispoziții analizate, Curtea a observat că și în materie extrapenală legiuitorul a adoptat o soluție similară. În această materie, Curtea a reținut, referitor la noțiunea de „proces“, că aceasta privește faza judecății în procesul civil (extrapenal), „începerea“/„pornirea“ procesului raportându-se la momentul înregistrării cererii la instanță, în condițiile art. 192 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii“, și ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia „(2) Procesele începute prin cereri depuse, în condițiile legii, la poștă, unități militare sau locuri de deținere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă: rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanță după această dată.“ (a se vedea Decizia nr. 131 din 2 martie 2021, paragraful 23). … 29.În continuare, Curtea reține că în Dosarul nr. 1.626D/2019 excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o contestație în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 153/AP din 26 februarie 2019 prin care s-a soluționat apelul formulat împotriva Sentinței penale nr. 55 din 19 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul penal nr. 7/322/2016, iar în Dosarul nr. 3.412D/2019 excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o contestație în anulare formulată împotriva Deciziei penale nr. 402 din 18 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.686/105/2017. … 30.Prin urmare, raportând la cauza de față cadrul legislativ ce privește compunerea completelor de apel, precum și considerentele reținute în deciziile amintite referitoare la noțiunea de „cauză“ în materie penală și de „proces“ în materie extrapenală, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în contestația în anulare a unor decizii penale prin care au fost soluționate apelurile formulate împotriva sentințelor penale pronunțate în cauze penale înregistrate în primă instanță în anul 2016, respectiv 2017, iar norma criticată dispune că judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor penale înregistrate pe rolul instanțelor în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018, respectiv după data de 23 iulie 2018, condiții în care excepția de neconstituționalitate apare ca fiind inadmisibilă, textul criticat neavând legătură cu soluționarea cauzelor, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată. … 31.Cât privește condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, se reține că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. IV din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Albert Varză în Dosarul nr. 146/64/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția penală și de Rareș Scurtu în Dosarul nr. 8.686/105/2017/a2 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește