DECIZIA nr. 642 din 28 noiembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Viorica-Iudita Tyukodi în Dosarul nr. 2.410/30/2017* al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 909D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Magistratul-asistent învederează că citația emisă pentru autoarea excepției s-a întors cu mențiunea „Destinatar decedat“. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, precizează că expropriatul nemulțumit de valoarea stabilită de expertul evaluator o poate contesta în fața instanței judecătorești, în cadrul procesului, urmând ca valoarea imobilului expropriat să fie stabilită de către un expert judiciar, dar și cu participarea unui expert pe care partea îl poate alege. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.410/30/2017*, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Viorica-Iudita Tyukodi într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de stabilire a unei despăgubiri juste pentru anumite terenuri care au fost expropriate în vederea construirii autostrăzii Lugoj-Deva. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, cu privire la prevederile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 255/2011, că sunt neconstituționale ca urmare a faptului că evaluarea se face de către un expert evaluator, care însă este ales doar de către expropriator, fără participarea expropriatului la alegerea acestuia, prin aceasta încălcându-se prevederile art. 44 alin. (6) din Constituție. Cu privire la prevederile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010, se susține că acestea sunt neconstituționale întrucât valoarea despăgubirilor pentru terenurile expropriate a fost stabilită la nivelul valorilor din expertizele întocmite pentru camerele notarilor publici, cu toate că există o diferență substanțială și esențială în sensul că, în timp ce vânzările notariale sunt înstrăinări benevole, exproprierea este o înstrăinare forțată, ceea ce impune ca evaluarea să confere un plus de valoare terenului expropriat. Referitor la prevederile art. 11 alin. (9) din aceeași lege, autoarea excepției consideră că sunt neconstituționale deoarece evaluarea terenurilor expropriate se efectuează sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, care nu este parte în procedura de expropriere, precum și ca urmare a faptului că persoanele expropriate nu sunt implicate. Se susține, în concluzie, că modalitatea în care legiuitorul a reglementat stabilirea valorii despăgubirilor încalcă prevederile art. 44 alin. (3) și (6) din Constituție. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, în redactarea de la data exproprierii, adică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, având următorul conținut normativ: – Art. 11 alin. (7)-(9):(7)Înainte de data începerii activității comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România – ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosință.(8)Raportul de evaluare se întocmește avându-se în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.(9)Raportul de evaluare se întocmește sub coordonarea Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.“ …  … 10.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 44 alin. (3) privind condițiile în care se poate realiza exproprierea și art. 44 alin. (6) privind stabilirea despăgubirilor cuvenite pentru expropriere. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, și nici celor ale art. 44 alin. (6) care prevăd că despăgubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție. … 12.În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că Legea nr. 255/2010 instituie o procedură menită să asigure cadrul legal adecvat operațiunilor de expropriere și de stabilire a despăgubirilor, ca măsuri necesare realizării unor obiective de interes național, județean și local (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 29 din 19 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 7 martie 2012, Decizia nr. 419 din 22 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2023, paragraful 18).  … 13.De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că prevederile Legii nr. 255/2010 care reglementează modul de stabilire a despăgubirii sunt apte să îi confere acesteia caracteristicile impuse de Legea fundamentală, și anume de a fi dreaptă și prealabilă, adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului. Astfel, Curtea a observat că, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. În cadrul acestei etape, proprietarii pot demonstra valoarea reală a imobilului, obținând în acest fel o despăgubire care să acopere pierderea suferită prin scoaterea din patrimoniul acestora a imobilelor expropriate. Mai mult, decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din lege. În cazul în care proprietarul nu este de acord cu despăgubirea stabilită și contestă caracterul just al acesteia, devin incidente dispozițiile art. 44 alin. (6) din Legea fundamentală, în sensul că instanța de judecată va fi cea care va stabili cuantumul despăgubirii. Această ipoteză este reglementată de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, care dispune că expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii se poate adresa instanței judecătorești competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă (a se vedea, în sensul celor arătate, de exemplu, Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 17 și 18). … 14.Procedura stabilirii despăgubirilor cuvenite proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate se desfășoară, așadar, în două etape: o primă etapă la nivel administrativ, care debutează cu hotărârea Guvernului sau, după caz, a autorității administrației publice locale sau județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, prin care se aprobă, printre altele, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, precum și termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziția proprietarilor de imobile; cea de-a doua etapă se desfășoară în fața instanțelor judecătorești.  … 15.Textele de lege criticate în cauza de față vizează etapa administrativă, în cadrul căreia, în vederea realizării obiectivelor de interes național, județean sau local, legea prevede că după aprobarea, prin hotărârea mai sus referită, a indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor, expropriatorul are obligația consemnării despăgubirilor la dispoziția proprietarilor (art. 7 din Legea nr. 255/2010), autoarea excepției fiind nemulțumită de modalitatea în care sunt desemnați experții care evaluează imobilele supuse exproprierii.  … 16.În motivarea excepției se face abstracție însă de dispozițiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, mai sus amintit, care statuează că, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. Decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat. … 17.Interesele proprietarilor sunt apărate ulterior și prin intermediul dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 255/2010, care reglementează etapa judiciară a acordării despăgubirilor. Astfel, potrivit alin. (2) al articolului menționat, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii fixate pe cale administrativă se poate adresa instanței judecătorești competente. Prin Decizia nr. 14 din 8 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 11 iunie 2019, referitoare la examinarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat că instanța de judecată este competentă să soluționeze nu numai contestația formulată împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii, ci și acțiunea prin care expropriatul contestă despăgubirile estimate și solicită atât stabilirea acestora de către instanță, cât și obligarea expropriatorului la plată, ulterior emiterii deciziei de expropriere și consemnării sumelor aferente despăgubirilor, în cazul lipsei nejustificate a acestei hotărâri. … 18.Autoarea prezentei excepții critică faptul că, în etapa administrativă, expertul evaluator este ales doar de către expropriator, fără ca proprietarul expropriat să participe la alegerea acestuia. Această împrejurare nu este de natură să aducă atingere dispozițiilor art. 44 alin. (6) din Constituție, de vreme ce în etapa judiciară proprietarul expropriat dispune de o asemenea posibilitate având în vedere că, potrivit art. 22 alin. (5) din Legea nr. 255/2010, pentru soluționarea cauzei, instanța va constitui o comisie de experți compusă dintr-un expert numit de instanță, unul desemnat de expropriator și un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii. … 19.O altă critică formulată de autoarea excepției vizează faptul că, în etapa administrativă, valoarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate este stabilită la nivelul valorilor din expertizele întocmite pentru camerele notarilor publici – astfel cum prevede art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010 – care sunt inferioare valorii reale a bunurilor. Față de această critică, Curtea reține că etapa judiciară, ulterioară celei administrative, a fost concepută de legiuitor cu finalitatea de a asigura garanții puternice și suficiente pentru apărarea dreptului de proprietate în cursul procedurii exproprierii, în sensul compensării depline a pierderii suferite ca urmare a exproprierii. Astfel, pe lângă modalitatea diferită de desemnare a experților evaluatori, care dă satisfacție și proprietarilor expropriați, o deosebire esențială rezultă din prevederile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora experții, la realizarea raportului de expertiză, precum și instanța vor ține seama de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, prevederi care au fost interpretate extensiv de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.  … 20.Astfel, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021, instanța supremă a statuat că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispozițiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ține seama atât de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât și de criteriile legale prevăzute de dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, potrivit cărora „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia“. … 21.Prin hotărârea prealabilă menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dezlegat – cu valoare de principiu și forță obligatorie pentru toate instanțele judecătorești, precum și pentru orice subiect de drept – problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, corelat cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 care reprezintă legea generală în materia exproprierii. … 22.Înalta Curte de Casație și Justiție a observat (paragrafele 128-132 din decizia citată) că reperul expertizelor întocmite și actualizate de camerele notarilor publici este utilizat, într-adevăr, în etapa administrativă a procedurii de expropriere, condusă de către expropriator, pentru evaluarea imobilului expropriat, dar această evaluare a proprietăților imobiliare prin raportare la grila notarială este una estimativă, realizată în termeni generali, care țin seama de criterii mai largi, vizând unitatea administrativ-teritorială în care sunt situate și categoria de folosință, iar nu de caracteristicile fiecărui imobil, care constituie în mod real criteriile în funcție de care se realizează evaluarea concretă a acestora. Însă, odată declanșată etapa judiciară a procedurii de expropriere de către expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirilor astfel stabilite, instanța are de analizat dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulație a bunului și acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicțională, declanșată de expropriatul nemulțumit, prin formularea contestației puse la îndemâna sa de dispozițiile art. 22 din Legea nr. 255/2010 (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, paragrafele 24-35). … 23.În acest cadru normativ, criticile formulate în motivarea prezentei excepții prin raportare la art. 44 alin. (3) și (6) din Constituție nu pot fi reținute, existând suficiente garanții pentru ca proprietarul expropriat să beneficieze de o despăgubire justă, care să reflecte valoarea reală a imobilului supus exproprierii. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Viorica-Iudita Tyukodi în Dosarul nr. 2.410/30/2017* al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 11 alin. (7)-(9) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 233/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește