DECIZIA nr. 640 din 16 octombrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1107 din 28 decembrie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 459 16/06/2015
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 465 14/11/2013
ART. 5REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 7REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 217 09/05/2013
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE 424 27/06/2002
ART. 14REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 57 26/01/2012
ART. 17REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 22REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 459 16/06/2015
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 465 14/11/2013
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 371 24/09/2013
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 303 13/06/2013
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 250 21/05/2013
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 217 09/05/2013
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 623 12/06/2012
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 385 26/04/2012
ART. 26REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 4 05/03/2018
ART. 27REFERIRE LALEGE 424 27/06/2002
ART. 27REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 27REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 8
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 607 10/10/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) și „art. 1^1 alin. (1)“ din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Ioan Covrig în Dosarul nr. 8.774/303/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 344D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și învederează că, la dosar, partea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – CESTRIN a transmis note scrise, prin care susține respingerea excepției de neconstituționalitate.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015 și Decizia nr. 465 din 14 noiembrie 2013.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 8.774/303/2016, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) și „art. 1^1 alin. (1)“ din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Covrig într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sancțiunea amenzii se aplică în mod legal nu persoanei contraveniente, care a circulat efectiv la volanul autoturismului respectiv, ci persoanei care este înscrisă în certificatul de înmatriculare, deși aceasta nu are nicio legătură cu fapta de a circula fără rovinietă valabilă. Astfel, existența sintagmei „înscrise în certificatul de înmatriculare“ în conținutul definiției termenului „utilizator“ conduce la concluzia eronată că nu încălcarea de către făptuitor a normei legale constituie contravenție, ci inacțiunea persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare de a nu solicita obligarea noului proprietar la transcrierea dreptului de proprietate.7.Judecătoria Târgu Mureș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că, tocmai în virtutea respectării dreptului la un proces echitabil, persoanele care nu mai dețin în proprietate vehiculele depistate în trafic ca circulând fără rovinietă valabilă, dar care totuși au fost sancționate contravențional în baza dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 15/2002, au posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești cu o plângere împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenției astfel întocmite, precum și de a utiliza orice mijloc de probă și de a invoca orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, respectiv că nu mai dețin calitatea de proprietar al vehiculului din speță. Prin urmare, instanța apreciază că modalitatea de definire a sintagmei „utilizatori români“ și modalitatea de aplicare a tarifului de utilizare a drumurilor naționale din România nu aduc atingere valorii supreme a dreptății și nici garanției procesuale la un proces echitabil. În astfel de situații, precum cea din prezenta cauză, contravenienții identificați ca fiind persoanele înregistrate în certificatul de înmatriculare al vehiculului menționat în cadrul actului sancționator pot beneficia de toate garanțiile procesuale pentru a demonstra că situația de fapt descrisă în actul sancționator nu corespunde cu realitatea.8.Totodată, în ceea ce privește susținerea petentului cu privire la transferul de vinovăție de la persoana care a condus efectiv vehiculul depistat ca circulând fără a deține rovinietă valabilă către persoana înregistrată în certificatul de înmatriculare al vehiculului respectiv, instanța apreciază că un astfel de transfer nu operează și că nu se reține în mod automat vinovăția acesteia din urmă. Persoana care figurează înregistrată în certificatul de înmatriculare al vehiculului are posibilitatea de a proba faptul că a îndeplinit toate demersurile necesare în vederea radierii sale din evidențele corespunzătoare, iar în cazul acesteia nu se poate reține nicio culpă cu privire la obligațiile instituite de legiuitor în sarcina noului proprietar al vehiculului, fiind respectate astfel valoarea supremă a dreptății și dreptul său la un proces echitabil.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 217 din 9 mai 2013.11.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale și reține că obligația plății rovinietei revine proprietarului vehiculului sau altui deținător legal de autovehicule – persoană fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, iar, pe cale de consecință, și responsabilitatea, respectiv sancțiunea aplicată în cazul nerespectării obligației, revine proprietarului, respectiv deținătorului legal. În ceea ce privește critica autorului excepției, potrivit căreia ar trebui sancționată persoana care a condus vehiculul și care a săvârșit efectiv contravenția, nu proprietarul acestuia, precizează că aceasta nu poate fi reținută, deoarece caracterul personal al răspunderii este specific răspunderii penale și implică aplicarea pedepsei numai celui care a săvârșit o infracțiune. Or, în speță, fapta constatată și sancționată nu este infracțiune, ci contravenție, caracterul ilicit al acesteia vizând vătămarea unor valori sociale ocrotite de lege, dar care nu are gravitatea necesară pentru a fi încadrată ca infracțiune. Consideră că nu este încălcat dreptul la un proces echitabil, care implică exigența ca părțile să dispună de posibilități suficiente, echivalente și adecvate pentru a-și susține poziția asupra problemelor de drept și de fapt și ca niciuna dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. Or, regimul sancționator este reglementat prin norme de drept substanțial sau material, definite ca fiind norme care stabilesc conduite, fapte, acțiuni ale subiecților într-un raport juridic, iar nu norme de drept procesual sau procedural care cuprind în conținutul lor proceduri, modalități sau mijloace prin care se aplică normele dreptului substanțial.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de partea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – CESTRIN, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. b) și „art. 1^1 alin. (1)“ din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Din examinarea notelor scrise ale autorului excepției, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) și art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, și, prin urmare, reține că obiectul excepției îl constituie aceste prevederi legale, care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (1) lit. b):(1)În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:[…]b)„utilizatori – persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;– Art. 1 alin. (2): „Începând cu data de 1 iulie 2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.“15.În opinia autorului excepției, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 1 alin. (3) privind trăsăturile statului român și în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 definesc noțiunea „utilizator“ al rețelei de drumuri naționale, stabilind că au această calitate persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România sau în alte state.17.Totodată, Curtea observă că prin prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România pentru toate vehiculele înmatriculate și pentru toți utilizatorii români și străini. Neachitarea acestui tarif reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă, limitele acesteia fiind stabilite în funcție de tipul vehiculului și fiind cuprinse în anexa nr. 2 la ordonanță (a se vedea în acest sens Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2012).18.În cauza de față, autorul excepției critică prevederile legale antereferite, deoarece sancțiunea amenzii nu se aplică persoanei care a circulat efectiv la volanul autoturismului respectiv, ci persoanei care este înscrisă în certificatul de înmatriculare, deși aceasta nu are nicio legătură cu fapta de a circula fără rovinietă valabilă.19.Sub acest aspect, în acord cu jurisprudența sa, Curtea reține că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma, cum de altfel reiese și din prevederile legale criticate, că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosința persoanei înscrise în acest certificat.20.Pe de altă parte, nicio normă legală nu interzice încredințarea spre folosință a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiție să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinietă îi aparține.21.Deși în limbajul comun termenul „utilizator“ poate evoca acea persoană care conduce la un moment dat autovehiculul, legiuitorul a oferit o definiție legală, circumscrisă domeniului în care norma a fost edictată. Astfel, acesta a optat pentru stabilirea obligației de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare, în considerarea faptului că, teoretic, același autovehicul poate fi folosit, temporar și succesiv, de mai multe persoane. Or, ar fi avut loc o relativizare a obligației plății acestui tarif în ipoteza în care legiuitorul ar fi conferit responsabilitatea plății persoanei care era conducător al autovehiculului la momentul depistării acestuia în trafic fără a fi fost achitat acest tarif. Scopul introducerii unui asemenea tarif l-a reprezentat îmbunătățirea calității rețelei de drumuri naționale, obiectiv preconizat a fi îndeplinit inclusiv prin contribuția fiecărui deținător legal de autovehicule.22.Prezumția legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a fi utilizatori este o prezumție relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancționată contravențional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârșirii contravenției, nu întrunea condițiile precizate în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 pentru a fi considerată utilizator al autovehiculului care a circulat în lipsa achitării tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale și a fi sancționată în consecință.23.Totodată, deținătorul sau, după caz, cel care folosește în mod legal autovehiculul are acțiunea în regres împotriva persoanei căreia i-a fost încredințat autovehiculul, dacă aceasta a depășit termenii și condițiile în care i-a fost încredințat autovehiculul și a circulat pe rețeaua de drumuri naționale fără rovinietă.24.În sensul celor de mai sus, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, cum sunt, spre exemplu: Decizia nr. 385 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012, Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 23 iulie 2012, Decizia nr. 465 din 14 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 217 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013, Decizia nr. 250 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 5 iulie 2013, Decizia nr. 371 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 21 noiembrie 2013, Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 31 iulie 2013, și Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015.25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.26.În raport cu cele enunțate anterior, Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) și art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu conțin norme contrare dispozițiilor art. 1 alin. (3) și art. 21 alin. (3) din Constituție.27.În plus, Curtea observă că, prin Decizia nr. 4 din 5 martie 2018, referitoare la examinarea sesizării cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportate la cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii subiectului activ al contravenției ce constă în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, în cazul în care se face dovada, cu un înscris înregistrat cu dată certă la o instituție publică, că vehiculul a fost înstrăinat anterior datei constatării contravenției“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 7 mai 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator și de subiect activ al contravenției constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă și că dovada transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit dreptului comun.28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Covrig în Dosarul nr. 8.774/303/2016 al Judecătoriei Târgu Mureș și constată că prevederile art. 1 alin. (1) lit. b) și art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 octombrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x